Totusi, trebuie tinut cont ca multi tineri stau cu parintii.

Asadar, restul de 10% sunt cei care iau salarii mari, tot ei sunt cei care au si muncit din timpul facultii, si tot ei sunt cei care si-au facut un trai mai usor prin faptul ca facultatea a insemnat pentru ei nu doar a acumula informatii(de cele mai multe ori inutile), ci si de a face scoala vietii.

Ma uit din pacate la multi dintre colegii mei care si-au sacrificat acesti ani pentru a lua notele cele mai mari, dar acum la sfarsit de facultate ce au invatat este putin peste 0. Dintr-o generatie de peste 200 de absolventi, 2 sunt cei care au plecat la Microsoft, si presupun ca pana la 20 sunt cei care au un job foarte bine platit.

Nu am o solutie – dar imi este clar un lucru, totul porneste de la sistemul prost de invatamant. Se studiaza ce nu este necesar.

DAca scoatem banii din ecuatie, ca sa poti sa-ti permiti toate alea trebuie sa dai ceva in schimb. Vrei sa nu mais tai cu parintii? pai atunci fa of acultate si ia-ti un job. Vrei sa ai bani de transport? depune efort pentru cele 2. Mai vrei si bani pentru suc? intereseaza-te de oportunitati, tot felul de ocazii, cursuri etc. Vrei sa mai ai bani si de tehnologie, vacante si altele? Atunci trebuie sa te diferentiezi de ceilalti, sa stii ceva care nus tiu ei, sau sa fii cel mai bun.

Exista un echilibru… insa dupa cum ai zis si tu sunt multi underpayed si altii overpayed. DAr in mare cred ca exista un echilibru. Oamenii buni castiga de obicei cat merita.

Ideea e ca cunosc persoane care l-ar merita, dar nu au nici jumatate. Stiu, ei sunt vinovati ca tolereaza situatia.

Nosfer – eu sunt adeptul muncii si in timpul facultatii. Daca stai patru ani si mergi doar cu diploma la angajare, asa e, nu ai multe sanse.

Cealalta varianta e ca stiu oameni care au luat 2000 de euro salariu dupa ce au terminat facultatea. Desigur, au muncit mult, sau implicat in proiecte etc..

– câtă valoare poate produce tânărul absolvent
– cât de repede învaţă şi cât de repede se poate adapta
– câte companii care au management bun al resurselor există în peisajul economic românesc
– şi nu în ultimul rând: e greu, e România plătim pentru produse şi anumite servicii cât în vest dar mai e un pic până să ajungem să producem suficient.

Adevărul e undeva la mijloc şi nu, din păcate nu e plăcut pentru nimeni.

Da, oarecum corecte calculele tale, dar mulţi te asigur nu au nici pregătirea necesară, nici experienţa pentru a obţine acel salariu. Personal lucrez de la 17 ani, am schimbat o grămadă de joburi până acum, am învăţat că merită să munceşti uneori pentru tine şi pentru experienţa acumulată, nu neaparat pentru salariu şi când să spui “Gata, nu mai am nicio şansă aici, what’s next?”. Personal acum la 23 de ani câştig mult mai mult decât calculul tău, nu din blogging :p, ci din alte lucruri mai down to earth.

Uite o idee de discuţie : Firma la care lucrez, un distribuitor destul de mare de materiale de construcţii, căuta la un moment dat să angajeze. Nu se cerea cine ştie ce experienţă, nici măcar studii superioare, totul se prinde destul de repede dacă eşti isteţ şi oricum echipa e super unită, se solicitau doar ceva abilităţi de comunicare, de folosire a unui calculator şi un pic de tupeu. Am avut vreo 50 de candidaţi, am angajat 3!!! Trei, nu aţi citit greşit. Am dat peste o mulţine de oameni care vroiau muncă de birou 100%, adică plimbat două hârtii toată ziua şi în rest Solitaire, care nu înţelegeau că pentru un salariu de început de 1200 ron + comisione de două ori pe atât merită să pui un pic osul la muncă, oameni care aveau o facultate, dar scriau ca ultimul analfabet şi se pierdeau foarte repede.

Bun, asta ar trebui salariul să fie, dar câţi îl merită cu adevărat? Aşa nu se pune întrebarea niciodată, se pare.