Ce vor jurnalistii de la PR-isti

jurnalisti si PR-isti

Raspunsul nu e unul sec, adica „o maslina, o atentie” sau „o bucata de paine”. In ciuda aparentelor comunicatul de presa inca nu e mort si jurnalistii au in continuare nevoie de PR-isti. Jurnalistii se informeaza de pe bloguri, din social media, cauta informatii pe Google, iar de la PR-isti isi doresc:

  • Stirile sa fie usor de identificat si digerat;
  • Imagini, clipuri video, citate, rezumate;
  • Etichetarea informatiilor;
  • Codul de embed pentru multimedia;
  • Stirile sa fie grupate intr-un feed RSS;
  • Stirile sa fie disponibile in social media;
  • Stirile sa fie agregate intr-un singur loc ( centrul de presa pe site-ul oficial, de exemplu);

De aici.

Mie imi suna a mura in gura, dar ce nu face PR-istul pentru putina promovare… Ideea de baza e ca decat sa ii faci pe jurnalisti sa scormoneasca informatii despre compania ta pe nu stiu cate site-uri mai bine sa le oferi tu centralizat to ceea ce au nevoie, in speranta ca nu vor cauta mai adanc si vor descoperi alte chestii compromitatoare. E adevarat, se spune ca e bine sa iti tii prietenii aproape si dusmanii si mai aproape. Nu ca intre PR-isti si jurnalisti ar fi vreun razboi.

Cum primeste Vodafone publicitate gratuita

Bine, e negativa, dar e tot publicitate, nu?

Doru e suparat ca i-au suspendat un telefon care se afla in roaming, desi nu depasise limita de 40 euro. Desi telefonul a revenit in tara numarul de telefon e suspendat in continuare.

Dojo s-a trezit cu site-urile inchiriate prin mydomain.myx.net (care apartine de Vodafone) suspendate iar emailurile si telefoanele ei sunt ignorate.

Numitorul comun al celor doua posturi e serviciul de relatii cu clienti execrabil. Partea mai amuzanta e ca tratamentul asta vine din partea unui brand foarte „sociabil”, daca ne luam dupa Top Social Brands 2010, unde e pe locul 1. Posturile de pe bloguri au deja o zi de cand au aparut si nimeni din partea Vodafone nu a raspuns. Nici macar un tweet acolo, in fuga.

Morala: degeaba apari prin topuri ca fiind un brand implicat in social media si uns cu toate alifiile, cand clientii fostii clienti te critica pe bloguri si recomanda tuturor sa evite produsele tale. Mai putine vorbe si lauda de sine, mai multa atentie pentru clienti!

Istoria Relatiilor Publice

Am gasit cateva articole foarte interesante legate de aparitia Relatiilor Publice si etapele prin care a trecut aceasta disciplina de-a lungul timpului. Cateva fragmente:

Spre deosebire de publicitate şi marketing, cu care sunt confundate deseori, relaţiile publice presupun o modalitate de vânzare mai degrabă subtilă, decât evidentă, izbitoare. Relaţiile publice dau mai mare importanţă informaţiei şi persuadării decât ambalajului, de care uzează marketingul, sau spaţiului media plătit, la care apelează publicitatea. PR înseamnă diplomaţie, nu forţă în comunicare. Date fiind instrumentele rafinate la care apelează, relaţiile publice sunt considerate uneori drept “propagandă”, amăgire sau, în argou, “vrăjeală”, manipulare intenţionată a opiniei publice fără a se mai ţine seama de acurateţe sau adevăr.

Pentru a-şi promova o imagine de faimoşi regi sau războinici, marile personalităţi ale civilizaţiilor antice – sumerienii, babilonienii, asirienii şi perşii – foloseau poeme care vorbeau despre vitejia în luptă şi succesele lor politice. În Egiptul antic, arta şi arhitectura – statui, temple, morminte – erau adevărate instrumente de comunicare. Citește în continuare →

Cred ca ma fac PR-ist la Radiocom

Ce marketer, ce brand manager, ce CMO (chief marketing officer). Vrei bani? Fa-te PR-ist la stat sau la o companie detinuta de stat. De ce? De aia. Munca e lejera, timpul trece, rezultate nu ti se cer, dar si banii cand vin la sfarsit de luna…

La Radiocom de exemplu, un specialist în relaţii publice are un salariu net de 10.913 lei. Grea misie de PR la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, un personaj ca şi inexistent dacă e să ne luam după activitatea de comunicare pe care o dirijează. Dar probabil că meritele PRistului sunt glorioase, de vreme ce un director câştigă 9.691 lei. Un director mai „mic”, e adevărat, pentru că există şi directori mai „mari” cu salarii de peste 13-15.000 lei. Privind la tabele, media salariilor este lejer peste 3500 de lei. O femeie de serviciu câştigă peste 2300 de lei in timp ce un (priceput) lăcătuş mecanic este plătit cu peste 3000 lei.

Inteleg ca e criza si trebuie facute taieri, dar cred ca taierile ar trebui facute intai de unde este prea mult. Mai multe detalii despre salariile nesimtite in Jurnalul
.

Ca o curiozitate, cam cat credeti voi ca castiga un PR-ist bun care lucreaza in mediul privat? Doar asa, de dragul comparatiei.