Ce nu m-a învățat școala

Se tot discută despre sistemul de învățământ de la noi, cum ar trebui reformat sau chiar schimbat din temelii, deoarece nu e adaptat la realitățile vieții. Personal eu cred că primii ani de școală încă sunt foarte utili, mai ales dacă copiii au parte de profesori buni. Problemele încep să apară prin clasa a cincea, când elevii încep să gândească pe cont propriu și realizează că multe dintre lucrurile pe care le învață sunt inutile, nu îi vor ajuta în viață. Încă se merge mult pe ideea de memorare, și prea puțin pe încurajarea creativității, a gândirii logice, a inițiativei. Și sincer îmi e frică de clipa când fetele se vor uita în ochii mei și mă vor întreba pentru ce trebuie să învețe X sau Y. Nu știu ce le voi spune.

Totuși, hai să zic și câteva lucruri pe care mi-aș fi dorit să le învăț în școală, și nu mă refer neapărat la cea românească, nici sistemele de învățământ de afară nu sunt perfecte:

Cum să țin un buget de venituri și cheltuieli. Am învățat o mulțime de formule și ecuații, dar prea puțin despre bani și cum lucrează ei. Nu zic de investiții pe termen lung, ci chestii simple, gen nu poți cheltui lunar mai mulți bani decât câștigi. Asta poate fi învățată încă din gimnaziu, și știu, veți zice că e treaba părinților, dar uite ceva interesant, cel puțin 10.000 de români caută lunar pe Google informații despre cum se pot împrumuta urgent pe internet, dar maxim 1000 de oameni caută informații despre cum să își gestioneze mai bine banii, cum să se educe financiar.

Cum să fac economii. Nu ar strica, măcar prin liceu, să fie câteva ore despre cum funcționează băncile, conturile de economii, ce sunt acțiunile, obligațiunile, veniturile active și pasive. Ar fi mai puțini români care își fac credite pentru vacanțe și mașini de fițe.

Cum să relaționez cu oamenii,, să îmi adaptez comportamentul în funcție de personalitatea persoanei cu care interacționez. Noroc că am lucrat în vânzări doi ani, asta face cât trei facultăți de comunicare, am învățat să leg legături cu oricine, de la ciobani la doctori academicieni. Bine, recunosc, la FEAA eram încurajați să adoptăm diverse roluri în proiecte, dar nu se compară cu networkingul din viața reală 🙂

Cum să dezvolt o afacere, să negociez. Știu, nu ne-am născut toți să fim antreprenori, dar poate dacă am învăța încă din școală cum funcționează o firmă pe bune, cum poți dezvolta ceva creat de la zero, poate că ar fi mai mulți români tentați să lucreze pe cont propriu în loc să se angajeze. Asta ar genera mai multă valoare în economie.

Cum să îmi dau seama la ce sunt bun cu adevărat, ce talent am. Pe afară îi zice consiliere profesională, și liceele au profesori care cu asta se ocupă, discută cu elevii și părinții, pentru a îi îndruma către cariere adaptate lor. La noi încă se merge pe ideea Alegeți o meserie de viitor, fă-te informatician chiar dacă urăști matematica, avocat chiar dacă nu poți lega două cuvinte. Eu am avut noroc de profesoara de română din liceu, mi-a spus că am talent la scris dar sunt brânză bună în burduf de câine, adică trebuia să îmi șlefuiesc talentul. După 15 ani am crezut-o.

Cum să trec peste eșecuri. Scoala recompensează doar învingătorii, pe cei cu 10 pe linie. Dar în realitate viața nu este așa, ai parte de suișuri și coborâșuri, nu e totul alb și negru, sunt multe nuanțe de gri. Cu cât înveți mai repede cum să treci peste părțile negative ale vieții cu atât îți va fii mai ușor, important e să îți înveți lecțiile. Mi-aș fi dorit să aflu asta în școală, că e ok să o dai în bară din când în când, mai ales când ești tânăr și ți se iartă aproape orice.

Cum să îmi întrețin casa. E ceva de speriat să vezi tineri pe la 25 de ani care nu știu cum să își plătească facturile, impozitele, să gătească ceva simplu de mâncare, să mențină un apartament curat, să schimbe un bec. Din nou, ce legătură are asta cu școala? Păi școala nu ar trebui să ne pregătească pentru viață?

Cum să îmi gestionez timpul. Da, școala ne învață cum e cu orele de lucru și cu pauzele, dar nu ne învață să prioritizăm lucrurile, să lucrăm cu o agendă, pentru că nu mereu ceea ce e urgent este și important.

Poate am exagerat pe alocuri, poate că sunt unele lucruri pe care părinții sunt mai îndreptățiți să le transmită copiilor, dar am trăi într-o lume mult mai bună dacă școala s-ar uita la nevoile reale ale copiilor, nu doar la programa școlară.

Mai punem ceva pe lista cu lucruri ce ar trebui învățate în școală?

Știu că abia aștepti să îmi spui că nu am dreptate: