De ce scrisul pe blog nu e degeaba

Testez Galaxy Note 8, cel mai nou telefon lansat de Samsung. Vezi recenzia completă..

Uneori am și eu impresia că îmi pierd timpul degeaba cu blogul ăsta. Comentariile sunt tot mai puține la articole de când toți o ardem pe Facebook, nu trăiesc exclusiv din blogging poate și pentru că focusul meu acum e la agenție, iar cadourile și atențiile care vin pentru că scriu aici sunt drăguțe, dar mi le permit și singur. În februarie voi face 10 ani de când scriu pe blog, de vreo 6 ani scriu aproape zilnic. De ce mai fac asta? Pentru că bloggingul mi-a schimbat viața.

Pe măsură ce provocările vieții îți cer tot mai mult din timpul tău, e ușor să pierzi din vedere lucrurile importante. Mulți zic că nu mai au timp de scris pe blog pentru că au joburi stresante, familie, copii, cariere, au apărut alte oportunități.

Eu mă țin de blogging tocmai pentru că dacă nu era blogul jobul pe care îl am acum, agenția unde trag, mulți dintre oamenii și prietenii pe care îi am, toate astea nu ar fi apărut în viața mea. Probabil aș fi fost un angajat bun printr-o firmă, mulțumit să tragă de la 9 la 5 și să prindă 1 concediu pe an.

Blogul m-a scos oarecum din anonimat, m-a forțat să îmi depășesc barierele, să îmi doresc mai mult de la mine, de la alții și de la viață. M-a conectat cu oameni la care nu aș fi ajuns, mi-a oferit experiențe la care nu aș fi sperat, mi-a deschis într-un fel ochii. M-a schimbat, personal și profesional.

E adevărat, comentariile nu mai sunt la fel de multe ca pe vremuri, dar mulți dintre clienții care mă sună sau oamenii cu care mă întâlnesc îmi zic că citesc ce scriu, dar nu comentează, vorba lui Alex. Multe uși mi s-au deschis pentru că acum vreo 10 ani de zile, din plictiseală, am apăsat pe Publish pentru prima dată. Și aș fi oarecum ipocrit să spun că nu mai am timp de blogging, când blogul m-a ajutat mereu. De aia scriu în continuare.

19 Comentarii

  1. Eu zic ca nu scrii degeaba! Chiar daca nu comentez prea des pe aici, de citit te citesc de fiecare data cand ai de spus cate ceva!

     

    (0)
  2. Si eu sunt unul din cititori care nu comenteaza! pana acum 😀

    dar asta nu inseamna ca nu citesc tot ce scrii!

    Sarbatori Fericite si An Nou plin de succese!

    (0)
  3. Nu te opri, Marius.

    Si eu comentez foarte rar, dar te citesc mereu si te apreciez!

    Craciun fericit si tot ce îți dorești in 2017!

    (0)
  4. Și eu citesc acest blog. M-am abonat citind un articol despre guest post, care data din 2013 :-). Mi-a plăcut echilibrul și tonul deschis / direct, fără blabla sau chestii artificiale. Asta m-a cucerit, și m-am abonat imediat. Sper să nu-ți schimbi stilul :-).

    (0)
  5. Si eu te citesc de mult timp. Cred ca de prin 2012 cand am inceput si eu sa scriu. Am mai si comentat pe la articole care au fost interesante pentru mine. Insa, in ultima vreme, n-am mai avut timp nici de comentarii pe aici, nici de articole pentru blogul meu.

    Am avut si eu momente cand voiam sa ma opresc, dar cred ca regretam. Dupa vreo doi ani, am avut trafic suficient de mult care sa ma motiveze sa nu renunt. Iar de ceva timp, au inceput sa apara si banii reali din blog. In plus, peste tot pe unde m-am prezentat, am adus in discutie si blogul. Multi au ramas impresionati si chiar ma urmaresc. Chiar daca, momentat, nu prea mai am timp de el, nu voi renunta, si voi face tot posibilul sa il actualizez cat mai des posibil.

    Succes in continuare.

    (0)
  6. Citesc cu mare plăcere articolele, şi din cînd în cînd mai şi comentez. Cîteodată cam (prea) „energic”. De această dată însă, aş dori să las un foarte frumos mesaj literar care se potriveşte perfect aici, şi la fel de bine pentru oricine citeşte aceste rînduri (este foarte uşor de înţeles de ce!), un mesaj literar al marelui poet Nichita Stănescu:

    Gând 3

    Dacă n-aş crede în mesajul meu literar, nu aş scrie. Pur şi simplu, n-aş crede şi… e o falsă modestie să spui „domnule, eu scriu pentru că iubesc poezia… da’ nu prea cred dacă am talent, dacă n-am talent”. Eu cred foarte mult în talentul şi în vocaţia mea, pentru asta mi-am jertfit întreagă mea existenţa, că să adaug, cu o picătură în plus, sensibilităţii contemporane o formulare mai nouă, mai adecvată etcaetera.

    Sau <a href=”https://www.youtube.com/watch?v=mJbiNieMyp0″>videoclip</a>, minutul 2:12.

    (0)
  7. Pingback: A fost un an bun

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *