Falsificarea influenței și a popularității online

În America se spune că aproape toate vedetele fac asta la început, cumpără reacții în rețelele sociale pentru a crea impresia că au deja o audiență închegată, o bază de fani importantă. Se cumpără like-uri și fani pe Facebook, se cumpără tweeturi, se cumpără vizualizări pe Youtube, comentarii pe site-uri, se cumpără recenzii pozitive sau ascultări pe SoundCloud, pentru muzicieni. Cam tot ce se contorizează online poate fi cumpărat și/sau falsificat. Bine, mulți sunt descoperiți, dar asta e altă poveste.

fake-fans

Și unii bloggeri fac asta, încearcă să pară mai populari și mai influenți decât sunt în realitate, atât la ei cât și la noi. Uneori nici nu e nevoie să cumperi like-uri sau share-uri, e suficient să creezi impresia că le ai, de exemplu prin folosirea unui plugin ca ShareThis, care poate fi manipulat. Vreți ca cititorii să creadă că aveți 1000 de like-uri la un articol, totul în doar 10 minute? Se poate, aveți aici o demonstrație.

Fac aici o paranteză pentru bloggerii care cred că dacă afișează un număr mai mare de reacții în rețelele sociale vor intra în atenția agențiilor pentru campanii. Nu vă mai obosiți, agențiile folosesc aplicații pentru monitorizarea rețelelor sociale și blogurilor care arată reacțiile reale generate de articole, și nu mă refer la Klout sau Peerindex ori alte aplicații care spun că îți măsoară influența online, ci la softuri de social media management și tracking.

Americanii spun Fake it ’til you make it, care în social media s-ar traduce prin Prefă-te că ești influent până când chiar devii influent.. Indiferent că vorbim despre branduri, bloggeri sau oameni activi în social media, există impresia că dacă articolul tău pare că are multe reacții pe rețelele sociale cititorii chiar vor avea tendința de a îl distribui, pentru că el este deja popular. Greșit.

Influența online și popularitatea în rețelele sociale nu are legătură cu numărul de vizualizări, like-uri sau tweeturi, ci e legată strâns de calitatea conținutului. Un articol bun va fi citit și distribuit de către cititori, indiferent de numărul de like-uri. Un articol slab va fi ignorat. Normal că trebuie să promovezi acel articol, dar asta nu înseamnă că trebuie să cumperi afișări sau să falsifici numărul de reacții.

Citisem mai demult un studiu cu mărturii ale celor care au cumpărat followeri, fani, vizualizări. Majoritatea erau dezamăgiți. Falșii fani cumpărați nu doar că nu i-au ajutat să atragă fani reali, dar le-au cauzat și probleme legate de gestionarea conturilor din rețelele sociale.

Vreți să deveniți populari și influenți online? Produceți conținut de calitate îm mod constant și faceți networking. E simplu!

Voi ce credeți, este vreo situație când cumpărarea de fani online chiar ajută?

Recomand eMAG pentru cumpărături online.

28 Comentarii

  1. Mai ieftin iesi cu Facebook ads, faci o campanie pe un public targetat si primesti like-uri de la persoane interesate de ceea ce publici. Si asta e promovare nu cumparat de like-uri, chiar daca platesti pe like nu pe click 🙂

    (0)
    1. Eu am setat un buget minim, de 0,11-0,15 ron pe like si oricum nu vedeam mai mult de 3-4 like-uri pe zi dar macar stiu ca e pe un public targetat, ceea ce cred eu ca conteaza cel mai mult..

      (0)
  2. Fanii pentru Facebook se vand cu preturi intre 10 si 50 euro/ mia depinde de calitatea lor si de unde ei.

    Am prieteni care au facut bani frumusei prin aceasta metoda dar as vrea sa va specific ca cei mai multi bani au fost obtinuti chiar de la branduri/ site-uri de renume din online-ul romanesc :), va mira asta ?

    (0)
  3. Am incercat ambele variante si pot sa zic ca momentan prefer cresterea mai domoala dar naturala a numarului de fani. Pentru ca cei atrasi natural au asociata o probabilitate ridicata de fidelizare. Sunt atrasi in mod real de continut si revin. Si daca obiectivul nu este pura notorietate (sa-ti vada cat mai multi pagina si logo-ul o data) si incerci sa formezi cat de cat o comunitate in jurul paginii si a site-ului, mai bine mai incet dar sigur, cum se spune pe la noi.

    (0)
  4. Ai dreptate, e o prostie sa iti falsifici „notorietatea”, e una dintre cele mai mari prostii, insa treaba cu „Fake it ’til you make it” am vazut ca e un sfat des intalnit pe multe bloguri din strainatate ce isi propun sa ii ajute pe bloggerii aflati la inceput.

    Si, din ce am observat personal, cand un cititor vede un articol cu foarte multe like-uri, dar care si are un continut ok, pare sa fie mai tentat sa apese butonul de distribuire. Cel putin asa am observat. Nu zic ca e o scuza pentru a falsifica share-urile si tweet-urile, insa cred ca e o realitate…

    (0)
  5. excelent articol, dar ma intreb care ar fi valoarea lui daca nu ar exista retelele sociale? de ex sunt oameni fara fkbook si sunt oameni fara computere…putem trai fara ele, nu? da sau nu? cumar fi viata fara retele sociale? ar fi mai buna sau mai rea?

    (0)
  6. Sunt de acord cu Gabi.

    Eu sunt foarte multumit de Facebook Ads.

    Uite cu 117 lei am strans aproape 3000 de fani. http://paulmelinte.com/wp-content/uploads/2014/10/autoeducatie.bmp

    Marius, poate ar trebui sa postezi ceva mai specific.

    Spre exemplu in loc sa spui ca fanii vor primi cele mai noi tendinte in marketing, poate ar treui sa livrezi o astfel de tendinta si atunci sa ceri un like la pagina.

    Si inca ceva… lasa campaniile sa ruleze mai mult si o sa vezi ca incep sa scada costurile.

    Si ar mai fi cateva ponturi, dar ma lungesc prea mult. 🙂

    (0)
    1. Ok, și ce faci cu cei 3000 de fani, când doar 5-6% dintre ei văd efectiv mesajele postate pe pagină? Bravo. Oricum, ce arăți tu acolo sunt clicuri, nu like-uri. Nu mă interesează numărul de like-uri pe pagină, sunt irelevante, Facebook funcționează doar dacă bagi bani constant în promovare. Merci pentru ponturi, chestiile astea le făceam prin 2010, dar e bine că mai apare câte unul care vinde mirajul îmbogățirii online să mă educe și pe mine, să mă scoată la lumină.

      (0)
  7. Observ ca te-a deranjat comentariul meu din tonul tau mult prea ironic.

    As putea si eu sa fac acelasi lucru ( as avea cate ceva de spus ), dar nu are niciun rost.

    Daca tu iti jignesti musafirii, eu nu am de gand sa-mi jignesc gazda.
    Daca spuneai de la inceput ca-s acceptate doar comentariile celor care-s de acord cu tine, poate m-as fi abtinut de la a comenta.

    Eu am crezut ca ar fi util pentru cititori tai sa stie ca faceboo ads nu-i chiar asa de rau.

    Mai uita-te odata pe ce am aratat si o sa vezi ca apar si nr. de like-uri, nu doar de click-uri.

    Cred ca ai fost prea nervos ca cineva iti contesta priceperea ca sa le mai observi.

    Spui ca: „doar 5-6% dintre ei văd efectiv mesajele postate pe pagină?”
    Aici gresesti din nou, chiar daca faci treaba asta din 2010.

    Doar 5-6% vad o postare ( desi si asta este discutabil ) in functie de ora la care ai postat si alti factori pe care sunt sigur ca-i stii, dar per total daca postezi constant si suficient de des ( de cel putin 4 ori/zi ) postarile tale pot ajunge la un nr. de oameni mai mare decat nr-ul fanilor ( daca cei care le vad dau share si like, bineinteles ).

    De fapt, la aproape 14.000 de fani cat are pagina mea, am un reach saptamanal de minim 15k ( fara reclame ).
    La ce ma ajuta asta?
    4000 – 5000 dintre cei care imi viziteaza blogul vin de pe facebook, deci nu e chiar degeaba.

    Dar atunci cand doar 36 de persoane interactioneaza cu postarile tale intr-o saptamana… poate este normal sa fii suparat.

    Am spus ca nu o sa fiu ironic si nu sunt ( poate doar un pic ), dar vreau sa-ti arata unde este problema ta. http://paulmelinte.com/wp-content/uploads/2014/10/engagement.bmp

    Ala incercuit este engagementul.

    (0)
    1. Eu nu am nici o problemă, pentru că nu mă bazez pe Facebook. Dar ai dreptate, e mult mai ok să postezi citate inspiraționale și alte rahaturi de genul ăsta pe pagină, pentru a ascunde faptul că nu poți scrie 2 rânduri pe cont propriu. Și după aia să te lauzi că toate puștoaicele ți-au dat like și ai reach. Dap, e calea spre primul milion asta, sunt sigur.

      (0)
  8. Vrei sa-ti arat statistici sa vezi ce tip de audienta am si care este varsta medie ca sa nu iti mai dai aiurea cu presupusul? :))

    Cat despre alea „doua randuri” ale mele, tot statistic iti pot demonstra ca articolele mele sunt mai lungi decat ale tale.

    Parerea mea este ca mai bine ai sterge comentariile si nu te-ai mai certa cu mine deoarece te faci de ras in fata clientilor aia de care tot pomenesti.

    Daca erai baiat destept si asa de bun profesionist precum te crezi poate ca nu faceai un atac la persona de prima data si nu ajungeai in discutia asta.

    Sau poate ca asta iti doresti!

    (0)
    1. Paul, tradusul articolelor scrise de americani acum 15 ani despre îmbogățirea pe net nu e scris, e traducere. Și dacă pui spații după fiecare propoziție dintr-un articol nu înseamnă că scrii articole lungi. Așa făceam și eu la școală în clasa a doua, când nu știam cum să grupez mai multe propoziții într-o frază și să folosesc paragrafele. Din fericire, am trecut de nivelul ăla, poate vei reuși și tu.

      Părerea mea este să îți vezi de ebookurile tale despre îmbogățire rapidă, poate le va cumpăra cineva într-o viață viitoare, sau poate îți vei da seama că e ok să te apuci să îi înveți pe alții cum să facă bani online abia după ce îi faci tu.

      Dacă erai deștept tăceai din gură și învățai să exporți o imagine cu fundal transparent, ca să nu mai arate headerul blogului tău de parcă ar fi făcut în Paint sau nu ai avea 50 de lei să plătești un programator să îți aranjeze tema. Încă mai ai timp să faci asta.

      (0)
  9. Asta cu tradusul articolelor este o replica invechita de mult. 🙂
    Dar stii ce este ciudat? Faptul ca americanii au scris texte despre mine acum 15 ani.
    Nu credeam ca este posibil, dar din moment ce eu si experientele mele tot apar in aceste articole, atunci trebuie sa fie.
    Cat despre lungimea articolelor… eu zic sa numaram cuvintele. Spatiile le pun deoarece „blocurile” mari de text obosesc privirea. Nu stiai asta?

    Ai insa dreptate intr-o privinta: mai am de invatat in multe privinte ( in special in cele ce tin de partea tehnica ) si recunosc asta.

    Dar cui crezi ca ii pasa ca nu stiu eu sa fac un header?

    Eu n-am spus niciodata ca sunt expert in ceva. Ba din contra. Unii au spus ca sunt prea sincer.

    Spre deosebire de tine, eu sunt sincer si nu imi fabric o imagine artificiala ca sa ma pot vinde. Cat de greu crezi ca ar mi-fi fost sa ma laud si eu cu succesul pe care il am, asa cum fac altii?

    Si ca sa revenim la tema articolului tau, comportamentul de care dai dovada sa ma face sa ma intreb: oare de ce fanii tai nu sunt interesati de ceea ce scrii?

    36 din cateva mii este egal cu zero.

    Asa ca spune sincer: sunt fanii tai reali? 🙂

    (0)
  10. Da, am facut din afiliere si fac in fiecare zi. Cititorii mei stiu exact cat si cum.

    Asa cum stiu ca am lucrat inclusiv ca muncitor necalificat si multe altele pe care putini le-ar recunoaste.

    Daca iti arat si tie cati bani am facut, promiti sa inchei discutia aici?

    Nu de alta, dar am obosit si acum imi pare rau ca am intrat intr-o discutie asa de penibila.

    Eu am vrut doar sa-ti dau un sfat util ( asa credeam eu ), dar daca stiam ca reactionezi asa urat, crede-ma ca nu mai scriam un cuvant.

    Poate ca ar fi trebuit sa-ti las comentariul in privat, asta cred ca a fost greseala mea, dar sincer nu mi-a trecut prin cap atunci.

    (0)
    1. De ce, că e mai amuzant așa, mai învață și alții lucruri noi. Eu îți spun că e important ca blogul să arate bine, tu spui că asta nu contează pentru cititori, cui îi pasă de header… Eu scriu că Facebook funcționează doar dacă bagi bani constant (după ce am testat pentru mai mulți clienți, cu bugete mai mari decât ai visa tu), pentru că altfel nu mai afișează mesajele postate către fani în mod organic, tu spui că nu și după aia vii cu dovada, ai engagement mare după ce ai băgat bani în campanii pe Facebook, deci te contrazici singur.

      Eu spun că Facebook nu e relevant pentru blog, deoarece nu e bine să te bazezi pe traficul de acolo, tu te lauzi cu engagementul obținut la citate celebre și poze cu vedete, chestii motivaționale. Aștept să descoperi pozele cu pisici și alea cu bebeluși, să vezi acolo cum curg like-urile.

      Eu spun că textele mari se delimitează prin paragrafe, tu zici că e ok să pui trei rânduri goale după fiecare propoziție, probabil e mai plăcut pentru cititori să dea scroll 3 pagini pentru a citi 3 propoziții. Dar mai povestește, cititorii ăia ireali pe care nu îi am se vor amuza. Între timp tu bucură-te că ai mai prins 30 de like-uri la o poză cu Steve Jobs.

      (0)
  11. Nu ma bazez pe facebook. Nu mai intru in discutii despre email marketing cu tine deoarece nu are rost. Daca asta e tot ce ai inteles tu, atunci eu am plecat deoarece ne pierdem timpul. Distractie placuta in continuare! 🙂

    (0)
    1. Păi stai, că încă nu am ajuns să vorbim despre email marketing, acum eram la capitolul Facebook. Spune cum e cu emailul, ce fel de ebook să scriem ca să motivăm oamenii să se aboneze la emailurile noastre? Sigur e bun Aweber sau e mai ok Mailchimpul, că are template-uri mai faine? Să trimitem newsletterele lunea când lumea ajunge la birou și e spamată din toate părțile sau duminica când sunt rupți după weekend? Nu ne lăsa așa în suspans.

      (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *