Momentele acelea care ne schimbă viața

Stăteam eu și mă gândeam, într-o noapte în care somnul mă ocolea, că de multe ori în viață avem de-a face cu decizii care par banale, fără importanță prea mare în acel moment, dar care ne schimbă tot cursul vieții. Și nu, nu mă refer la căsătorie, familie, copii, ci la lucruri simple.

De exemplu eu mi-am dat seama că atunci când m-am decis să îmi fac un blog, deși pe moment mi s-a părut ceva fără importanță, ei bine, chestia asta mi-a influențat mare parte din viața personală dar și profesională, pentru că am ajuns să cunosc mulți oameni faini datorită blogului, să am parte de oportunități care altfel poate nu ar fi apărut în viața mea.

Sau atunci când am acceptat un job provocator pe marketing, prin facultate, deși nu aveam multă experiență practică. M-am stresat luni de zile ca să fiu la înălțimea cerințelor, dar am ajuns să iubesc domeniul ăsta și să mă descurc acceptabil zic eu.

Sau atunci când am zis ok, hai să facem o agenție în loc să mă joc de-a freelancerul de unul singur, pentru că asta îți oferă mult mai multă credibilitate în ochii clienților. Best decision ever.

Și partea cea mai interesantă este că deciziile astea, care mi-au schimbat viața, le-am luat cu ceva strângere de inimă pe moment. Dacă nu voi reuși, dacă nu va merge, dacă nu voi face față, știți placa, ne place să ne punem singuri piedici, să ne frânăm dezvoltarea, să jucăm la sigur, pentru că oamenii în general au o aversiune față de risc.

Concluzia: nu am una, zic doar că uneori trebuie să avem mai multă încredere în noi și să riscăm, chiar dacă auzim o voce care ne spune: Nu fă asta.

Voi ce decizii banale ați luat, care ulterior v-au schimbat complet viața?

8 Comentarii

  1. Anul trecut a venit lista cu orașele în care universitatea mea putea să îmi ofere o mobilitate Erasmus. Era un singur nume: Torino.

    Reacția mea a fost: ugh… Italia, de ce nu am și eu norocul să merg într-o țară nordică? Pff… fie, hai să îmi depun actele…

    Reacția mea după 5 luni de Torino: nu aș schimba experiența Erasmus în Torino cu nimic. Am învățat foarte multe lucruri despre mine și despre ce stil de viață îmi doresc pentru anii viitori, am avut oportunitatea de a vizita mai mult de 30 de muzee și de a înțelege în profunzime cultura în care trăiam.

    În concluzie, a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat, deși, inițial, îmi spuneam „ok, fie, hai s-o fac și pe asta…”.

    (0)
    1. Total de acord; eu doar am studiat, dar imi dau seama cat de greu ar fi pentru cineva care doreste sa administreze un business. Printre altele, mi-am dat seama ca „punctualitatea italiana” este un oximoron.

      (0)
  2. Prima decizie majora „de moment” din viata am luat-o in vacanta clasei a X-a. Fiind in vizita la cea mai buna prietena a mea, am vazut in biblioteca o carte care mi-a starnit interesul: era un manual de engleza pentru comertul exterior.

    Am rasfoit-o si m-am hotarat pe loc: asta vreau sa fac. Sa negociez contracte cu parteneri straini. Nu stiam eu prea multe despre contracte sau negocieri, dar am intuit destul de bine. Si am inceput sa ma interesez.

    Asa ca am dat admitere la ASE, evident la facultatea de Comert (la momentul acela se desfiintase sectia de Comert Exterior, o comasasera cu sectia de Comert Interior).

    A fost o decizie buna, mi-am indeplinit visul, atat doar ca, in loc sa negociez contracte comerciale, am negociat contracte de finantare cu banci straine 🙂

    (0)
    1. În liceu profesoara de română îmi spunea că sunt brânză bună în burduf de câine. Peste ani de zile i-am dat dreptate, într-un fel sau altul tot ce fac acum are legătură cu scrisul sau povestitul, că până la urmă și clienților trebuie să știi cum le povestești ce poți face pentru ei.

      (0)
      1. Profesoara ti-a vazut talentul, neslefuit la vremea aceea. Bravo ei!

        Asta ar trebui sa vada toti educatorii, profesorii, mentorii, in general. Si sa te ghideze inspre directia unde ai toate sansele sa excelezi.

        (0)
  3. Eu am doua „vorbe de duh” in comentariu la articolul tau, ambele in engleza ca deh, e mai analitica:

    „Easy decisions, hard life. Hard decisions, easy life.”

    si

    „Succes is not for the chosen ones, but for the ones who choose.”

    Fiecare intelege cit poate din ele. 🙂

    (0)

Știu că abia aștepti să îmi spui că nu am dreptate: