Dacă nu era pagina Despre cred că uitam, în fond am uitat și de ziua mea acum vreo 2 ani. Azi se împlinesc 5 ani de zile de când am publicat primul articol. Normal că era un articol slab, jenant chiar, la care nu a comentat nimeni și care a fost citit probabil doar de mine și de peștii din acvariu. Totuși, am continuat să scriu și uite așa au trecut anii și s-au adunat cititorii, deși la început nici prin gând nu îmi trecea că voi scrie eu timp de 5 ani pe un blog, mai ales că în ultimii trei ani cred că am scris cel puțin 1 articol pe zi.
eu, ianuarie 2007, mult mai slab
Când mă uit prin arhive văd o schimbare evidentă a stilului de scris, deși îmi dau seama că e loc și de mai bine. După criteriile mele, cu 5 ani de zile în urmă scriam jalnic, acum scriu decent. Cine știe, peste 5 ani de zile poate că voi scrie bine.
Oare ar fi trebuit să scriu un articol plin de învățăminte? Adevărul este că mai am multe de învățat. Totuși, în 5 ani de zile am înțeles că trebuie să scrii des pentru a deveni mai bun, am învățat că trebuie să eviți scandalurile dacă ții la imaginea ta și am descoperit că e mai bine să legi prietenii online, decât să te dușmănești din motive stupide.
Site-ul e momentan în beta, dar când va fi disponibil publicului larg utilizatorii vor putea asculta muzică prin streaming direct pe calculator sau pe smartphone și vor putea salva playlist-urile în contul lor. Mi se pare interesantă posibilitatea de a descărca și asculta playlist-urile offline, chiar dacă nu ești conectat la internet. La lansare sunt 1736 de ore de muzică și 5840 de artiști. Nu e enorm, dar e suficient pentru început.
Dacă petreceți mai mult de jumătate de zi la birou știți cât de important este scaunul pe care stați când lucrați. Da, omenirea a progresat, am înlocuit munca manuală cu cea intelectuală, suntem mai inteligenți, dar acum stăm ore întregi cu ochii în calculator, iar seara când ne amintim să ne ridicăm din scaun ne trezim cu dureri de spate și gâtul amorțit. Uite așa ajungem la 30 de ani să dam bani pe doctor și masaje pentru coloană, deoarece nu avem grijă de noi când trebuie.
În ultimii 6 ani de zile am lucrat de la birou, cu capul în calculator, și 5 zile din 7 stăteam de regulă cel puțin 8 ore pe scaun. Ultimele luni însă, în care am lucrat pe cont propriu, au fost diferite. Freelancerii cred că înțeleg mai bine la ce mă refer.
Cea mai importantă schimbare e că lucrez de acasă. La început era mișto, mă trezeam la ce oră vroiam eu, lucram când vroiam eu, iar biroul meu era unde aveam chef. Am lucrat de pe canapea, din pat, din fotoliul bean bag, de pe balcon, dar după ceva timp mi-am dat seama că am nevoie de puțină disciplină, deoarece cel mai bine lucrez dacă stau la birou, într-o cameră, cu program de lucru stabilit dinainte. Am încercat și teoria cu lucratul din picioare, cu laptopul așezat la nivelul mâinilor, dar nu e chiar așa de ușor, deci în final tot am nevoie de un scaun ergonomic pentru birou.
Pentru că internetul, blogurile și social media au schimbat modul de comunicare al brandurilor cu clienții, au schimbat modul în care se generează conținut, au schimbat locul unde se petrece acțiunea. Oricine poate fi azi un creator, un generator de idei. Oamenii stau mai mult timp online, deci e logic să încercăm să îi influențăm unde își petrec timpul. Crizele de imagine ale brandurilor apar în rețelele sociale, deci are sens ca brandul să fie și el acolo dacă ține la imaginea sa.
La început campaniile pe bloguri și în social media în general erau făcute de agențiile interactive sau de cele specializate pe social media. Azi o agenție de PR care nu are competențe online e ca și inexistentă, de aceea tot mai multe campanii online sunt realizate sau cel puțin coordonate de agențiile de PR.
E trist însă că sunt unele agenții de PR care fac campanii online deși nu știu cum să comunice. Au prins trenul online-ului, dar nu au la bord oameni care știu cum circulă de fapt trenul ăsta. După aia apar clienții nemulțumiți care spun că online-ul nu e bun pentru ei.
Stiu că e sărbătoare importată de la americani, noi avem Dragobetele pe 24, dar ideea rămâne aceeași, dacă vrei să îți surprizi iubita și să îi arăți cât de mult o iubești ce faci?
Lonnie Anderson crează în fiecare an experiențe inedite pentru soția lui, adesea cu costuri mici., folosind creativitatea pentru a genera emoții puternice.
Desigur, când spun Fucking nu mă refer la ce vă gândeați voi, cititorii cunoscători de engleză, ci la orașul Fucking din Austria. Sunt sigur că fel s-au gândit și cei de la Kiss Fm, care organizează un concurs prin care trimit ascultătorii la Fucking.
Kiss Fm pune la bataie excursii de vis intr-un frumos oras european. Orasul poarta numele de… Fucking. Pentru ca, macar odata in viata trebuie sa treci prin Fucking.
Definitie: oras in Austria, fondat in secolul VI, de catre Focko, un nobil bavarez;
Presupun că glumele cu orașul Pula din Croația erau expirate și nu știau ce să mai facă pentru puțin rating. Pe viitor pot trimite ascultătorii și în Pussy (Franța) sau Titty Hill (Anglia), dacă rămân fără idei.
Pe scurt, toate blogurile care nu sunt de acord cu învățăturile bisericii ar trebui închise, dacă înțeleg eu bine.
Datorită posibilităţilor de comunicare de azi, omul îşi dedică cel mai mult timp liber navigării pe internet. Astfel, Biserica este obligată să devină vizibilă şi în ciberspaţiu, altfel nu există, iar pentru aceasta trebuie să-şi dezvolte şi să-şi adapteze modalităţile de pastoraţie.
Internetul fiind un mijloc de comunicare, blogul (jurnalul online) a prins foarte repede şi a devenit un ‘must have’ (ceva ce trebuie să ai neapărat) în lumea digitală. ‘Blogul, creat de marketingul incluziunii digitale, reprezintă o experienţă personală care trădează o nevoie artificială, indispensabilă chiar şi membrilor Bisericii. Importanţa din ce în ce mai mare pe care aceştia o acordă nevoii de a-şi face un blog ridică următoarea problemă de conştiinţă: utilizarea blogului se face pentru sine sau pentru Hristos?’, subliniază părintele Bogdan-Aurel Teleanu, de la Biroul de presă al Patriarhiei Române.
‘Din păcate, blogul conferă creştinului ortodox inclusiv posibilitatea unei exprimări personale, adică a unei opinări care riscă să determine adoptarea unor tactici discursive utilizate de gnosticism şi respinse de Biserică. Precizăm în acest sens că eroarea principală a metodei practicate de gnostici consta în faptul că ei se recomandau pe sine, adică propriile lor opinii, ca normă sau regulă a adevărului. Constatăm astfel cum civilizaţia modernă, care se bazează pe principiul libertăţii, nu este ameninţată de tehnologie, ci de paradigmele filosofice care o circumscriu! De aceea, considerăm necesar ca membrii Bisericii să adopte o atitudine prudentă faţă de tipul de incluziune digitală promovată de bloguri, care are rolul de a facilita tranziţia de la opinia publică la opinia publicată. Din punctul nostru de vedere creştin, utilizarea forţei opiniei publice în problemele bisericeşti, după principiul democratic că ‘poporul nu greşeşte niciodată’, reprezintă o pistă falsă, fiind riscantă din cauza tendinţei oamenilor spre greşeală, păcat sau răutate.
Sincer mă așteptam la mai mult de la ei după reclama care a făcut valuri în 2011, dar presupun că nu poți fi mereu inspirat. Întâi Acura lansează online varianta extinsă a reclamei care va fi difuzată la Super Bowl 2012, după aceea Volkswagen face același lucru, poate și pentru că au fost forțați de împrejurări.
Reclamele care apar la Super Bowl sunt printre cele mai reușite de obicei și ajung virale online (mă rog, majoritatea), poate și datorită costurilor uriașe de realizare, difuzare și mediatizării de care beneficiază, de exemplu anul trecut pentru difuzarea unui spot de 30 de secunde în timpul Super Bowl s-au plătit în medie 3 milioane de dolari.
Până pe 5 februarie mai sunt câteva zile, deocamdată au apărut pe internet câteva teasere ale reclamelor, cel mai reușit fiind The Bark Side de la Volkswagen, zic eu. Alex are un articol cu mai multe detalii despre Super Bowl 2012, eu am găsit prima reclamă care a apărut pe net integral, de fapt e chiar o versiune extinsă a reclamei din timpul Super Bowl pentru Acura NSX.
Acura au urcat pe contul oficial de Youtube reclama extinsă în care apare Jerry Seinfeld. Dacă vă era dor de Jerry puteți să îl vedeți în continuare cum e în stare să facă orice pentru a fi primul care cumpără mașina, la final apare și Jay Leno:
Că e greu și complicat să îți deschizi o firmă în România o știm deja. Trebuie să umbli pe drumuri de la o instituție la alta, la bănci, trebuie să te rogi de funcționari și să aștepti. Vreo două săptămâni, cat atât durează procesul de deschidere al unei firme în România acum. Se pare că din februarie lucrurile se vor schimba.
Citeam acum ceva vreme pe Twitter că în Londra durează 3 zile să îți faci o firmă, și toate treaba se rezolvă pe internet, din câteva clicuri. Completezi cererea, virezi banii și primești actele firmei la adresa specificată de tine. Foarte tare, nu-i așa?
Se pare că așa ceva se va putea realiza și în România, mai curând decât credem. Ieri pe site-ul guvernului României a apărut un comunicat de presă care spune că din 6 februarie se reduce și la noi perioada de înființare a unei firme, de la 10 zile la 3 zile, iar depunerea documentelor și plata taxelor se poate face online, antreprenorul va trebui să se prezinte în persoană la Oficiile Registrului Comerţului sau la notar doar pentru obţinerea specimenului de semnătură.
Marius Sescu. 28 de ani, marketing specialist. Sunt pasionat de internet, social media, blogging și gadgeturi iar posturile de pe blog tratează aceste subiecte, pe lângă informatii din marketing și comunicare. Scriu pe blog din februarie 2007. Află mai multe detalii.