Puterea de a spune NU clienților

Scriam prin 2011 că nu e ușor să îți concediezi clienții când lucrezi în domeniul serviciilor, dar uneori trebuie să faci și asta, mai ales dacă ajungi în punctul în care un client îți consumă foarte mult timp pentru care nu ești plătit. În timp mi s-a confirmat teoria, îți poți face treaba mult mai bine, poți fi mai fericit și lucra cu pasiune dacă înveți să spui NU la momentul potrivit. Și asta se aplică și atunci când ești angajat, nu doar când lucrezi pe cont propriu.

Știu, toți trebuie să facem compromisuri, mai mici sau mai mari, dar când ajungi să te compromiți prea mult s-ar putea să nu îți mai placă ce vezi în oglindă. De asta e important să refuzi pe cineva, atunci când cerințele sunt absurde sau banii primiți sunt prea puțini. Pentru liniștea ta sufletească.

Eu sunt un tip destul de flexibil, mă pot adapta multor tipuri de clienți, poate și pentru că am lucrat în vânzări. Totuși, sunt persoane cu care simt din prima că nu aș putea lucra, oricât de tentant ar fi proiectul.

Cel mai enervant tip de client este personajul care apelează la tine ca expert într-un domeniu, dar vrea să faci totul fix după cerințele lui. Și degeaba încerci să îi explici că nu e ok, să îi arăți unde greșește, să vii cu propuneri de îmbunătățire din experiența ta, el preferă să facă totul în stilul lui. De fapt el nu are nevoie de un consultant, ci de un negrișor care să apese pe butoane.

Sigur, poți să închizi ochii pentru a încheia contractul, a lua banii, problema este că după ce termini proiectul și clientul nu vede rezultatele sperate el te va considera tot pe tine vinovat, deși l-ai avertizat de la început de consecințe.

Nu mai bine îl refuzi de la bun început?

Știu că abia aștepti să îmi spui că nu am dreptate: