Traficul nu contează, până când îl am. Nu vreau bani din blogging, până când îi primesc

Doar două idei pe tema asta, văd că subiectele încă sunt discutate și mai sunt bloggeri noi care pornesc din start cu o concepție greșită.

Traficul pe blog nu contează

Asta o auzi de obicei de la bloggeri aflați la început de drum, care au câteva zeci de cititori, dacă trec de o sută două deja încep să își schimbe discursul.

E adevărat că nu contează doar traficul, e importantă și calitatea cititorilor unui blog, profilul lor, cum interacționează cu bloggerul, cât de mari sunt șansele ca cititorii să țină cont de recomandările bloggerului etc.

Totuși, oricât de nișat ar fi un blog, oricât de buni ar fi cititorii lui, nu poți compara un blogger cu 100-200 de cititori pe zi cu unul care are de la 1000-2000 de cititori în sus, nu mai zic dee cei cu zeci de mii. Impactul unui articol scris de un blogger cu trafic mare e net diferit, indiferent de profilul blogului. Și nu e vorba doar de traficul pe blog, ci și de comunitatea din jurul blogului, un blogger cu trafic mare e logic că are și o comunitate puternică în jurul blogului. Varianta ideală e să ai cantitate și calitate, dar dacă nu ai parte de niciuna….

La Vali pe Facebook sunt mai multe opinii despre cât de mare e bine să îl ai și de ce.

Eu nu vreau bani din blogging

Majoritatea bloggerilor cunoscuți de la noi NU au plecat la drum cu gândul că vor face bani de pe urma blogului. Prin 2006-2007 nu erau campanii, social media nu era dezvoltată la nivelul actual, blogul era doar un mijloc de a transmite mai rapid un mesaj, de a îți pune gândurile pe hârtia virtuală.

De prin 2008 au început să se miște lucrurile mai intens, au apărut ulterior și agențiile nișate pe bloguri și social media, campaniile cu bloggeri, brandurile au început să includă și trebuie să facem și ceva cu bloggeri în strategiile pe online.

Cei care își fac acum un blog sunt conștienți de faptul că pot face bani din blogging, mulți își deschid din start blogul cu obiectivul ăsta, dar discursul e același: eu nu mi-am făcut blog pentru bani, scriu pentru suflețelul meu, cititorii sunt pe primul loc, nu mă vând companiilor bla bla.

Asta până apare prima ofertă serioasă, când brusc optica se schimbă în: Eu nu vreau bani din blog. Cââât, 300 de euro? Bine, fie. De ce? Pentru că oricât de multe principii ai avea (corecte sau greșite), după ce pierzi zilnic niște ore timp de câțiva ani îți dai seama că nu ar fi o idee rea să primești și niște bani pentru eforturile tale. Pentru că și bloggingul serios înseamnă muncă, atunci când scrii articole, faci foto, video, nu doar dai copy/paste la comunicate de presă sau știri de pe net.

Nu zic acum că banii din blog trebuie să fie obiectivul principal (decât dacă ești problogger). Eu am scris ani de zile pe blog până să primesc bani sau alte beneficii, sunt și acum luni la rând când poate că nu am nici o campanie, sau poate refuz oferte pentru că nu se pupă cu chestiile în care cred eu. Cu toate astea scriu zilnic, pentru că obiectivul principal al blogului nu au fost banii, deși sunt bineveniți și ei.

Concluzia e simplă: strugurii sunt amari, până când ajungi la ei.

12 Comentarii

  1. Bloggingul nu este niciodată așa cum l-au văzut ei, la început de drum. După câteva luni, observi posibilitățile, îți dai seama de ce ești în stare, cum te descurci și dacă contezi pentru cineva.

    (0)
    1. Nu e asta problema, ci faptul că în goana după bani va alege probabil o nișă pentru care nu are înclinație, dar unde a auzit că se câștigă bine. Și în câteva luni se satură de scris pe nișa aia și abandonează, pentru că nu are nici pasiune, nici bani.

      (0)
      1. In 9 din 10 cazuri, cel putin daca vorbim strict de blogosfera romaneasca cei la inceput de drum aleg o nisa gresita unde n-au flerul necesar sa cladeasca un public constant sau copiaza la propriu ceea ce fac gresit alti bloggeri mai vechi. Daca unul pune zilnic funduri si decoltee pe blog e musai sa puna si cel nou venit ca e clar ca doar alea atrag traficul. Si e drept ca de multe ori alea atrag traficul dar e trafic mizer pentru ca majoritatea astora care cauta doar funduri si decoltee reprezinta bounce rate-ul ala de peste 80% care-i apar bloggerului in statistici si pe care nu-l intelege de unde vine.

        (0)
  2. Cu tot respectul, dar nu sunt de acord cu tine si o sa incerc sa argumentez.

     

    Pot fi de acord ca toti cei care avem un site, blog, whatever urmarim sa obtinem un anume „profit”, insa nu cred sub nici o forma ca acest lucru este valabil pentru toti.

    Si o sa dau ca exemplu aici persoanele care au un site sau un blog pentru ideea de personal branding, care doresc sa isi creeze o anumita imagina (pe care, eventual, ulterior, sa o exploateze in off-line) si care nu si-ar dori ca acel scop sa fie diluat de diverse reclame sau advertoriale (exagerand, evident, nu il vad pe alde Victor Viorel sa publice reclame advertoriale pe siteul/blog/facebookul personal).

     

    Un al doilea exemplu cred ca il reprezinta persoanele cu un venit (mult) peste medie, pentru care eventualele venituri care se pot realiza din bloguri (cel putin in RO si excluzand „elita”) nu ar reprezenta nici un fel de miza. In ceea ce priveste exemplul asta, da, (aproape) toti avem pretul nostru, dar problema este ca in cazul a destui dintre noi veniturile din blogging, nu s-ar ridica suficient de sus cat sa ne convinga sa facem acel compromis.

     

    Deci da, poate ceea ce spui tu este corect in multe cazuri, dar generalizarea absoluta sunt convinsa ca este gresita. Am mai avut in trecut blog personal pentru cativa ani, cateva sute de vizitatori, cateva zeci de comentarii la fiecare articol (nu foarte mult, dar decent), nu am avut nici macar odata un singur articol publicitar sau o singura reclama (si lucrurile astea pot fi verificate pe archive dot org, nu trebuie sa fiu crezut pe cuvant :P).

     

     

    (0)
    1. Întrebarea e alta, ai fost contactat de branduri sau agenții cu oferte decente și ai refuzat, sau nu ai primit nici o ofertă și de asta nu ai scris articole publicitare? Asta era ideea, oricine are un preț. Fac pariu cu tine că poți merge la 99,99% dintre bloggeri cu o ofertă foarte bună și nu vor refuza. Chiar și un director de corporate care are un blog de personal branding, dacă mergi și îi pui 10k euro pe masă ca să pună un link într-un articol sunt șanse mari să accepte.

      (0)
      1. Motivul, in cazul meu, l-a reprezentat faptul ca am un venit (mult) peste medie, care, culmea, vine tot din online, iar ofertele pe care le-am avut sau pe care le-as fi putut avea pentru reclame pe blog, desi decente pentru ce se plateste in Ro, nu m-au tentat sub nici o forma. Atunci cand ai site(uri) cu un trafic de jumatate de milion de vizitatori si venituri din adsense de cateva mii de euro pe luna (http://www.bogdanepureanu.ro/temp/ga.jpg & http://www.bogdanepureanu.ro/temp/gad.jpg – print screenuri din perioada respectiva, in care aveam si blogul) o oferta de 10-20-50-100 de euro pentru un advertorial nu te impresioneaza in nici un fel.

        Si tocmai asta era ideea mea, ca, desi la nivel teoretic tu poti sa ai dreptate si ca (aproape) toti „ne-am vinde” principiile pentru „pretul corect”, ceea ce se ofera unui blogger roman (exceptand elita) nu reprezinta nici pe departe acel pret corect.

        E un fel de cerc vicios – cineva care nu e blogger full (sau macar part) time, ci il considera doar un hobby, nu va ajunge niciodata sa aiba trafic / vizibilitate suficienta cat sa primeasca oferte foarte avantajoase; pe de alta parte, ofertele care le va primi in aceste conditii, vor fi mult sub ceea ce ar fi el dispus sa accepte.

        (0)
  3. Din aceleași motive pe care le-ai enunțat și tu mai sus scriu pe blogul meu de peste 6 ani, deși nu a fost vreo lună în care să câștig mai mult de câteva zeci de lei, însă foarte multe în care doar am stat la povești cu cititorii mei!

    (0)

Știu că abia aștepti să îmi spui că nu am dreptate: