fbpx

E o discuție pe net despre Cine mă mai angajează la 45 de ani?, sunt multe nuanțe la mijloc, în funcție de experiența profesională și educația celor care își dau cu părerea. Și eu am senzația că multe persoane se plafonează în jurul vârstei de 30 de ani, sau ajung într-un job călduț, unde câștigă suficient de bine fără a fi stresați foarte tare, și se mulțumesc cu ce au. Asta nu e neapărat un lucru rău, știți cum se zice, cu cât gândești mai mult cu atât ești mai nefericit.

Problema e alta: anii trec, tehnologiile se schimbă, lupii tineri vin din urmă dornici de afirmare, dispuși să lucreze mai mult ca tine, uneori pe mai puțini bani, și te trezești pe la 45-50 de ani că îți mulțumește șeful pentru serviciile tale, dar firma a cumpărat noul software PCG2943 care face fix ce făceai tu, dar cu 10% din cheltuieli.

Viața nu e corectă, tu ți-ai dat cei mai buni ani din viață lucrând acolo, și ei au scăpat de tine ca de o cârpă folosită. Ce e de făcut?

La 45-50 de ani e cam greu să faci schimbări radicale, deși se poate. Cunosc cazuri de oameni care s-au reinventat, și-au schimbat domeniul, au făcut cursuri în domenii fără nici o legătură cu studiile sau joburile anterioare, și-au deschis mici afaceri sau au învățat cum să facă bani din pasiunile lor. Dar e foarte dificil, dacă vreme de 15 sau 20 de ani ai stat într-o zonă călduță, unde munceai suficient și banii veneau.

Soluția e să te înțelegi că totul se schimbă tot mai rapid în jur, și trebuie să ținem pasul. Când dispare foamea de a reuși în viață ar trebui să avem o alarmă care să se activeze automat, să ne reamintească că nu e bine să ne plafonăm, să ne complacem, deoarece viața aia bună pe care am construit-o poate dispare ușor, dacă rămânem la nivelul actual și nu evoluăm.

Știu pentru că am fost și eu acolo, cu job călduț, salariu bun, după 2 ani de zile mi-am dat seama că mă plafonez și există riscul să rămân în urmă, că nu mai învățam nimic nou.

Chiar și acum, când lucrez pentru mine, tot am ceva emoții, pe măsură ce mă apropii de 40. În zona marketingului și a digitalului s-au schimbat enorm de multe, dar am reușit să mențin pasul, să fiu la curent cu noile tehnologii, platforme, aplicații, trenduri, să îmi schimb mentalitatea legat de ce apare și e util sau nu. Sper să mă mai țină vreo 20 de ani, ca să nu încep toate discuțiile cu Pe vremea mea.

Dar asta cred că e cheia, adaptarea la schimbare, urmăritul trendurilor, studiatul tehnologiilor, specializarea continuă, pentru a fi pe val în domeniu. Nu tot ce apare e bun, dar trebuie să știi ce mișcă în domeniul tău. Plus un pic de educație financiară, să nu ne trezim că ajungem dispensabili, fără economii și planuri de backup, gata să acceptăm primul job pentru a ne plăti chiria sau ratele.

La voi în domeniu cum e, sunteți într-un loc călduț, sau trageți tare ca să fiți mereu angajabili?

Lasă un comentariu