Mă uitam pe niște bloguri ce demult erau bloguri generaliste, amuzante, interesante, cu substanță, dar în timp s-au transformat în bloguri de nișă, majoritatea articolelor fiind despre parenting ori machiaj ori fashion, mai ales cele scrise de fete, evident. Și mă gândesc că e oarecum trist, dacă scrii zilnic doar despre aceleași subiecte ajungi să te plictisești, să îți plictisești și audiența. Plus că blogul nu mai e chiar blog, se transformă într-o revistă online ce scrie mereu despre aceleași lucruri, și trebuie să ținem minte asta, ideea de blog e ceva personal, unde contează mai mult vocea, stilul.
Am remarcat asta și în offline, de exemplu când fetele erau mici discutam doar despre problemele copiilor, parenting stuff, cu oricine ne întâlneam, indiferent că persoana respectivă avea sau nu copii. A fost nevoie de un efort conștient de a ieși din zona aia, de a găsi și alte subiecte de conversație, de a ne întâlni cu oameni ce au și alte interese, de a nu rămâne blocați în aceleași lucruri și idei.
Ei bine, fix la fel e și online, nu vrei să fii tipul sau tipa aia plictisitoare care tot reciclează aceleași subiecte. Câte sfaturi de parenting poți să dai? Câte tutoriale despre machiaj poți face? Câte articole despre cum să faci bani online? Câte ținute poți recomanda zilnic ca fashionistă? Asta e problema cu nișele.
De asta dacă vă uitați la articolele de pe blogul meu veți remarca că nu mai scriu doar despre marketing, ci despre toate lucrurile care mă pasionează, care se învârt oarecum în jurul internetului, tehnologiei, afacerilor, comunicării, dar mai abordez și alte subiecte, dacă ceva mă atrage.
Suntem oameni, avem mai multe hobby-uri, ne plac diverse lucruri, vibrăm pe mai multe frecvențe, e stupid să scrii tot timpul despre aceleași subiecte, doar pentru a atrage un anumit tip de public. Dacă scrii fain cititorii oricum revin pe blog, indiferent ce subiect abordezi. Și asta e întoarcerea la bloggingul de pe vremuri.
Nu îi critic neapărat pe bloggerii ce aleg calea asta, de a se focusa pe o anumită nișă, dar cred că astfel ajungi să te plictisești mult prea repede, să îți pierzi interesul, să scrii din obligație, poate chiar să abandonezi. Mă uitam la mine, când încercam să abordez doar articole despre marketing, comunicare aveam zile în care scriam articole slabe, pentru că mă simțeam obligat. De când mi-am dat permisiunea de a scrie despre orice, cât timp îmi face plăcere și nu bat câmpii, scriu mult mai fain și se simte, inclusiv la trafic.
Evident, asta nu înseamnă că dacă poți scrie despre orice îți permiți să bați câmpii, dacă nu cunoști un subiect trebuie să te documentezi înainte. Totuși, ideea e simplă, să păstrăm blogurile ca un jurnal personal, unde vocea primează, cum zice și Radu, iar dacă mergem pe nișă să ne gândim că acela nu mai e un blog, ci site, revistă online sau cum vreți voi să îi spuneți.
Poate credem că vom avea de câștigat cu nișarea, dar de fapt s-ar putea să ne pierdem pe drum.
Voi ce preferați, blogurile de nișă sau cele generaliste?
P.S: dacă nu am fost prea coerent e de la răceală + pastile. 😀
Hmm…hmm..Cred ca imi plac cel mai mult cele generaliste, desi urmaresc si cateva de nisa. Pe cele generaliste intru aproape zilnic, pe cele de nisa o data pe luna.
Insanatosire grabnica!
E oarecum logic, nu vrei informații nișate zilnic. Mersi de urări.
Prefer cele generaliste. Insanatosire grabnica si eu sunt racita.
Mersi. Da, e la modă acum răceala, din păcate.
As prefera sincer mai multe bloguri de nisa, dar de calitate decat generaliste si proaste. Am vazut ieri destui bloggeri generalisti care au luat pe nemestecate informatia ca Uber plateste mai multe taxe decat firmele de taxi. Ca om care face de mai bine de 7 ani taxe m-a uimit cat de usor si-au dat cu parerea oamenii acestia pe niste probleme destul de complicate. Mai mult, articolul de la care a pornit discutia avea greseli si omisiuni flagrante. Daca s-ar fi prezentat informatia completa si corecta (disponibila public, dar cine sa verifice) nu ar fi fost nimic senzational, dar atunci nema click-uri, nema bani de la Uber.
Mi-ar placea ca mai multi oameni sa scrie preponderent pe domenii la care se pricep si mai putin pe chestii pe care nu le stapanesc. Am dubii vis-a-vis de oamenii care azi scriu de taxe, maine de routere, apoi de masini, burgeri, politica etc.
Uber doar a dat comunicatul, oamenii au scris că avea potențial viral. Partea cu documentarea e adevărată, și eu am zis că înainte să scrii te informezi. Taxele ne privesc pe toți, burgeri mâncăm, mai conducem și mașini. Diferența e să spui că este opinia ta, nu literă de lege.
Niciuna dintre persoanele in cauza nu a formulat opinia la modul: “Parerea mea e ca…” ci mentionand lucrurile la modul definitiv. Si in general bloggerii din Romania nu formuleaza opiniile la modul “Nu sunt specialist, dar mi se pare ca”. De cele mai multe ori se dau specialisti si cred ca asta ma deranjeaza cel mai tare.
In aceeasi idee ne dam cu totii de fund in sus ca Olivia Ster isi da cu parerea pe subiectul vaccinarii si spunem ca nu e medic si nu ar trebui sa faca asta, dar nu ne deranjeaza cand bloggerul / influencerul X isi da cu parerea pe finante sau taxe sau politica desi are zero experienta sau studii relevante.
Corect. Eu de obicei dacă îmi dau cu părerea caut studii, opiniile specialiștilor din domeniu, ca să am un punct de plecare.
Pot confirma ca e complicat să mă imaginez scriind frecvent pe aceeași temă, și cred că asta este cauza pentru care tot întârzii să public pe blog, și am căzut în cercul vicios. Mai ușor îmi este să arunc pe fb 2-3 propoziții la cald despre o anumită situație, dar și blogul are rolul său.
Până n-am citit articolul acesta, parcă nici nu mi-am dat voie să-mi gândesc blogul ca pe o sursă variată și relaxantă de informare / schimb de opinii, însă păstrând firul roșu de interes. Ce-i drept, a contat și impresia lăsată de modul în care abordezi tu lucrurile pe blog (e important să nu fie doar teorie).
O problemă totuși rămâne, dacă ajungi să aplici filtrul moral personal asupra evenimentelor la care reflectezi. E foarte greu azi să rămâi autentic, dar să eviți political correctness, în același timp.
În orice caz, știu că voi îndrăzni o altă abordare pentru blog. Mulțumesc! 🙂
Ideea e simplă, nu scriu pe blog lucruri pe care nu le-aș spune și în față cuiva. În rest drum întins.
Mersi pentru aprecieri.