Categorie Business

Băiatul de la IT și alte mituri: Cum cred clienții că funcționează marketingul online 

Trăim perioada în care toată lumea a descoperit asistenții AI și butonul de „Boost Post”. Cu toate astea, când vine vorba de campanii serioase și bugete reale, firmele apelează tot la specialiștii în marketing.

Cum apelează și ce așteptări au… asta e deja altă discuție. Am adunat mai jos 15 cerințe care se tot repetă în discuțiile dintre specialiștii în marketing și clienții lor, și nu mă refer neapărat la clienții noștri de la Advertica. 🙂

1. „Marketingul trebuie să aducă vânzări directe. Dacă nu vinde, e degeaba.” Realitatea: Se pune, greșit, semnul egal între marketing și vânzări. Marketingul îți aduce omul în magazin și îi trezește interesul, dar nu poate închide vânzarea dacă prețul nu e competitiv, site-ul se mișcă groaznic, oferta e slabă sau echipa de suport răspunde după trei zile. Marketingul deschide ușa, dar nu semnează contractul în locul tău. Nu poate vinde un produs prost, dar poate amplifica exponențial vânzările unui produs bun.

2. „Am văzut o reclamă super emoționantă la Apple. Vreau să facem și noi ceva exact în stilul ăla.” Realitatea: Se dorește impactul emoțional al unui brand global, cu bugete colosale și zeci de ani de istorie în spate, dar aplicat la un magazin de piese auto din Dorohoi.

3. „Postarea asta e prea goală. Pune în text și link-ul către site, link-ul către produs, adresa exactă, emailul de office și toate numerele de telefon ale firmei.” Realitatea: Transformarea unei banale postări de social media (unde oamenii intră să dea scroll la meme) într-un anunț plictisitor de mică publicitate, pe care toată lumea îl ignoră.

4 „Ce e așa de greu să trimiți un newsletter? E doar un email trimis la grămadă.” Realitatea: Segmentarea corectă a bazei de date, curățarea listelor de spam, testarea livrabilității și designul responsive pe zeci de modele de telefoane pot dura, în realitate, câteva ore bune de muncă migăloasă.

5. „Ne adresăm tuturor: bărbați și femei, între 18 și 85 de ani, din toată țara.” Realitatea: Regula de aur pe care mulți refuză să o accepte: când încerci să vinzi absolut tuturor, de fapt nu vorbești pe limba nimănui, iar bugetul se duce aiurea.

6. „Produsul nostru este unic pe piață, se va vinde singur.” Realitatea: Clientul fie nu știe să își facă analiza concurenței, fie n-a mai deschis Google în ultimii cinci ani, fie crede cu tărie că dacă ignoră competiția, aceasta va dispărea de la sine.

7. „Nu-mi place macheta asta. I-am arătat soției și a zis că nu-i place nuanța de albastru.” Realitatea: Auditul de branding făcut ad-hoc în familie bate orice studiu de piață, date statistice sau profil de client potențial la care ai muncit săptămâni întregi. Clientul știe mai bine, dar dacă nu vei avea rezultate va fi vina ta.

8. „Putem să punem acest TikTok și pe LinkedIn?” Realitatea: Neînțelegerea completă a canalelor și a contextului. Ce merge la mișto într-un video lo-fi de 15 secunde pe o platformă de entertainment s-ar putea să pară complet ridicol sau deplasat într-un mediu profesional de B2B.

9. „Am dat drumul la campanie ieri după-amiază, de ce nu sună telefonul?” Realitatea: Analiza de date și optimizarea sunt văzute ca o baghetă magică. Mulți cred că o reclamă online funcționează instant și ignoră complet faza de învățare a algoritmilor, perioadă în care sistemul testează cui și cum să afișeze ad-urile pentru a genera conversii. Setările tehnice din campanii nu se transformă în vânzări în primele 10 minute.

10. „Trebuie să facem logo-ul mai mare!” Realitatea: Complexul logo-ului mare. Dorința de a epata vizual nu ajută cu nimic; de fapt, de cele mai multe ori chiar dezavantajează mesajul principal al produsului sau serviciul pe care încerci să-l vinzi.

11. „Ne trebuie o strategie de marketing pe un an de zile. Nu îți ia mai mult de jumătate de oră, nu?” Realitatea: Strategia de business confundată cu o listă de cumpărături făcută în grabă. Mulți nu înțeleg că înainte de a scrie un plan, trebuie să analizezi piața, concurența, poziționarea brandului și comportamentul consumatorului.

12. „Textele astea sunt prea simple. Pune și tu cuvinte mai elevate: sinergie, abordare holistică, optimizare transcendentală.” Realitatea: Dorința de a suna academic și corporatist vine cu un preț uriaș: pierzi atenția unui om normal, care vrea doar să înțeleagă rapid ce face produsul tău și cum îl ajută în viața de zi cu zi.

13. „Vrem o campanie fix ca a concurenței noastre, dar să fie originală.” Realitatea: Paradoxul suprem. Vrem să ne diferențiem pe piață făcând copy-paste după alții, sperând că publicul nu o să își dea seama de unde ne-am „inspirat”.

14. „Dacă tot ești cu calculatoarele, nu-mi modifici și mie site-ul și îmi faci un banner? Că tot aia e.” Realitatea: Marketerul universal, bun la toate, nu există. În mintea multora, dacă știi să setezi o campanie de conversii, automat știi să faci și redesign complet în WordPress sau să repari imprimanta firmei. Cu stimă, „băiatul de la IT”.

15. „Știu că e sâmbătă seară la ora 22:00, dar trebuie să modificăm o reclamă pentru că nu-mi place un cuvânt din text. Se poate rezolva ACUM?” Realitatea: Pseudo-urgențele care există doar în mintea clienților. În 99% din cazuri, nimic nu este atât de critic încât să nu poată aștepta liniștit până luni dimineață.

Ce mai punem pe lista de clișee din marketing?

Citește mai departeBăiatul de la IT și alte mituri: Cum cred clienții că funcționează marketingul online 

Găsește un job stabil în 2026: Cea mai frumoasă minciună pe care ne-o spunem singuri

Citind mai multe articole despre Jack Dorsey și cum a dat el afară de la Block 40% dintre angajați (aproape jumătate din firmă!) folosind AI-ul ca justificare, m-am întrebat: mai e cineva care crede, în 2026, că un „job bun” mai oferă garanția stabilității? Mai există siguranță când îți faci treaba bine, sau am intrat oficial în era în care ești doar un rând într-un Excel?

După 15 ani la Advertica, unde am construit totul de la zero, am ajuns la o concluzie brutală: stabilitatea nu există. E doar o iluzie bine ambalată.

Iluzia angajatului vs. Iluzia antreprenorului

Dacă ești angajat într-o corporație, trăiești cu senzația că ești la adăpost. Că „brandul” te protejează, că salariul intră lunar și că ești indispensabil.

Dacă ești antreprenor, freelancer sau contractor, ai altă viziune: crezi că dacă livrezi la timp, clienții te vor plăti, te vor recomanda și economia va crește la nesfârșit.

Spoiler: Ambele sunt iluzii.

După cum vedem în ultima perioadă, joburile dispar de azi pe mâine. Nu pentru că oamenii nu sunt buni, ci pentru că investitorii vor profit mai mare sau pentru că o linie de cod (scrisă de AI) e mai ieftină decât un salariu. Nici ca freelancer nu e „lapte și miere”. Te poți trezi că un client renunță la tine fix când ți-e lumea mai dragă, deși ai livrat proiectul pe specificații.

Lecția „lebedei negre”

Noi, la agenție, am simțit asta pe pielea noastră în 2020. În primele luni de pandemie, am rămas fără jumătate din clienți. Mulți au închis, alții au redus bugetele, toată lumea era dezorientată. Apoi, roata s-a întors: toți au realizat că fără online nu există, iar în următorii doi ani am lucrat la 200% din capacitate.

Cine deține controlul?

Ca angajat, nu deții controlul. Poți să fii cel mai bun din echipa ta; dacă managementul decide o „curățenie de primăvară” sau vine o criză, venitul tău ajunge la zero instantaneu. Game over.

Ca antreprenor sau freelancer, nici tu nu ai control total, dar măcar știi asta. Ești conștient că vine furtuna, așa că înveți să navighezi:

  • Diversifici portofoliul de clienți (să nu depinzi de unul singur).
  • Activezi în domenii diferite.
  • Îți faci rezerve de capital pentru lunile slabe.

Matematica supraviețuirii

Când ești concediat, ai un singur task zilnic: cauți alt job. Până atunci, ești pe zero.

Când pierzi un client care îți aducea 10% din venituri, doare, dar încă ai 90% din business în picioare. Trebuie doar să găsești un client nou. Chiar și într-un scenariu negru unde pierzi jumătate din clienți, tot nu ești pe zero din secunda doi.

Poate mă înșel eu, dar în 2026 ideea de „job stabil” mi se pare complet depășită. Nu e corect, dar e adevărul. Ne place să credem în ea pentru că ne ajută să dormim noaptea, dar realitatea e că singura stabilitate pe care o mai avem e propria capacitate de a ne adapta.

Voi ce ziceți? Mai credeți în „siguranța locului de muncă” sau v-ați făcut deja planul B?

Citește mai departeGăsește un job stabil în 2026: Cea mai frumoasă minciună pe care ne-o spunem singuri

Această fotografie nu este reală

Această fotografie nu este reală – probabil în perioada următoare va deveni obligatoriu să menționăm dacă o fotografie este reală sau generată cu ajutorul inteligenței artificiale, la cât de mult a avansat tehnologia. Și discuția nu e doar despre tehnologie sau că vin roboții și ne fură joburile, ci despre faptul că e foarte accesibil acum să ai acces la tehnologiile astea, oricine poate genera imagini false care par reale, și ne apropiem ușor ușor și de video, ne vom umple de deep fakes.

Am generat imaginea asta cu ChatGPT 4o, că tot nu aveam fotografii profi cu echipa la Advertica, deci am inventat una. Trebuie să recunosc că a evoluat mult pe partea de generare imagini, iar unele dintre exemplele arătate de ei recent sunt chiar wow.

În testele practice, conturul feței generate încă se vede că e creat de AI, mai greșește la generarea de texte chiar dacă îi spui exact ce să afișeze pe pereți, mai dă rateuri la detalii, dar pentru un produs accesibil gratuit publicului larg progresul e real. Acum încă îmi dau seama dacă o poză e generată sau nu, într-un an de zile nu cred că vom mai sesiza diferențele.

Citește mai departeAceastă fotografie nu este reală

Dacă și bogații au ajuns să se plângă de prețurile prea mari…

Ce vremuri am ajuns, dacă și bogații se plâng că au crescut prea mult prețurile. 🙂

Am citit faza de mai jos la Sorin, pe scurt Brunello Cucinelli, un antreprenor și creator de modă italian, cunoscut și ca regele cașmirului, se plângea că a fost la un restaurant unde prețul de listă al unui vin era 2000 de euro, deși costul de producție era de 25 de euro, și nu se va mai întoarce acolo, pentru că valoarea adăugată nu era suficientă, dezechilibrul era prea mare între ce primea și ce plătea, chiar dacă el își permitea sticla aia de vin. Unele prețuri sunt absurde.

Și cred că are dreptate, trebuie să simți că primești suficientă valoare când plătești. La o scală normală, în Cipru am plătit și noi 20 de euro la un restaurant din port pentru un vin local, pe care l-am cumpărat a doua zi din supermarket cu 5 euro, dar eram la restaurant pe malul mării, servirea era ok, mâncarea bună, compania plăcută, deci 4x nu era exagerat.

Mai recent îmi spunea cineva că un șezlong pe o plajă din Mykonos a ajuns la 80 de euro, când eu ziceam că tot în Cipru prețul e fix același pe toate plajele publice, 2.5 euro. Presupun că acolo au crescut prețul pentru că încă sunt oameni care cred că primesc suficientă valoare pentru acei 80 de euro, și dacă le merge…

Problema asta cu creșterea exagerată a prețurilor e în multe domenii, nu doar la turism, în restaurante sau hoteluri.

Citește mai departeDacă și bogații au ajuns să se plângă de prețurile prea mari…

Din ce face bani Google

Partea interesantă la veniturile Google, mă rog, ale companiei mamă Alphabet Inc, este că depind foarte mult de Google Search, mai exact grosul veniturilor, 57%, vine din reclamele plasate deasupra căutărilor sau în rețeaua Google.

Cu alte cuvinte, chiar dacă au și Youtube, Youtube Music, Youtube Ads, Adsense, serviciile de cloud, Android, Google Workspace, Waymo și multe altele, banii vin tot din căutări, și pe măsură ce lumea se obișnuiește să folosească tot mai mult alte platforme pentru a găsi informațiile, ca chatbots sau TikTok, în defavoarea motoarelor de căutare clasice, creșterea companiei pe viitor nu e garantată, cel puțin nu creșterile de două cifre anual.

Dacă vă pasionează subiectul e pe Reddit o discuție interesantă, un tip spunea că Google e subevaluată, el investește mult în acțiunile companiei pe bursă, iar lumea îl contrazice cu argumente și cifre. Din punctul meu de vedere au multe servicii bune, de exemplu noi plătim pentru Drive, Youtube Premium și Google Photos, dar au și multe servicii ce aveau potențial și au fost omorâte, e și un site creat special pentru asta – killedbygoogle.com. Plus management slab.

Voi ce servicii Google folosiți, și pentru care dintre ele plătiți?

Citește mai departeDin ce face bani Google

Am testat Marketing Miner, un nou SEO tool pe piața din România

Marketing Miner e un tool SEO lansat în urmă cu câteva luni și pe piața din România. Versiunea inițială a platformei SEO a fost lansată în 2015 în Cehia, între timp a evoluat mult și ajuns să fie utilizată de peste 40.000 de persoane la nivel global. Platforma e gândită pentru oamenii de marketing care vor să monitorizere brandul lor și concurența, să își optimizeze site-urile sau magazinele online și sunt axați pe cifre, analize, nu doar pe povești.

Mi se pare că e gândită pentru cei care vor o soluție SEO accesibilă. Are opțiuni pentru profesioniști, dar e destul de accesibilă și pentru începători. Pachetele încep de la 13 dolari pe lună, în care aveți incluse 1000 de credite, adică echivalentul a 1000 de cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 200 zilnic, dar poți testa platforma și cu versiunea gratuită, în care primești 10 cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 3 zilnic.

Citește mai departeAm testat Marketing Miner, un nou SEO tool pe piața din România

Cum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024

Pentru că generația TikTok a început deja să se ocupe de comunicarea pe social media pentru branduri, uneori chiar branduri mari, vedem tot felul de situații ciudate, cu branduri care cred că e normal să faci postări doar cu emoji, să folosești tot felul de prescurtări inventate pentru cuvinte sau să scrii în româna de baltă. Diacriticile nu mai există demult, iar acordul între subiect și predicat e complet opțional, la fel ca și semnele de punctuație.

Mai jos sunt câteva idei despre cum ar trebui să comunice un brand pe internet în 2024, pentru ca mesajele să fie înțelese de toate categoriile de public. Nu zic că sunt lege, dar după 17 ani de scris pe blog și vreo 13 ani de comunicat pentru clienții din agenție cred că mai știu și eu una alta.

Citește mai departeCum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024