Îl voi vota iar pe Iohannis

Nu pot să zic că o fac cu tragere de inimă, cred că aveam mai mult chef în 2014, situația era și mai tristă atunci, dar cea mai bună opțiune în momentul de față e să îl votez tot pe Iohannis. A doua cea mai bună opțiune ar fi să merg să îmi anulez votul, dar nu am făcut niciodată asta. A treia opțiune nu există. Și e cam trist că s-a ajuns la manipulări despre dezbateri și necesitatea lor, hai că nu ar fi așa de rău cu Dăncilă, neamțul merită o lecție și alte prostii de genul ăsta. Citește tot →

Confesiunile unui om leneș

Îmi place să frec menta, dar nu pot. Avem 2 copii de hrănit, nu pot să mă fofilez prea mult că la birou tot eu trebuie să îmi dau salariul la final de lună, și am o fantezie ca pe la 50-60 de ani să lucrez doar dacă am chef, doar cu cine am chef, și doar ce am chef, deci trebuie să trag tare acum. Citește tot →

Eu nu prea am timp să citesc

Dacă tot ni se spune că E timpul să citim voiam să demontez un mit legat de citit: nu trebuie să fii într-o dispoziție anume, într-un loc anume ca să citești. Sunt mulți care zic că nu au timp să citească deoarece ei cred că pentru a citi îți trebuie o zi liberă, un colț special lângă fereastră, o cană mare de cafea alături și multă liniște. Și e greșit, poți citi oriunde, oricum, important e să te adaptezi situației. Citește tot →

Vrem schimbare, dar am uitat de puterea exemplului

Sunt sigur că ghiolbanul care parchează pe trotuarul din fața școlii cu SUV-ul vrea și el o țară mai bună pentru copilul lui, și îi explică asta când îl duce spre clasă, doar că lui îi e lene să facă 100 de metri pe jos. Și asta e problema multora dintre noi, vrem schimbare, dar noi nu vrem să ne schimbăm. Vrem să fie bine, dar noi să nu mișcăm un deget.

Și nu uitați un lucru, faptele valorează de 10 ori mai mult decât vorbele. Degeaba vorbim despre curățenie, educație și civilizație, dacă în continuare aruncăm gunoiul pe jos, citim doar CanCan și nu respectăm regulile în trafic. Să înceapă ceilalți, nu noi. Citește tot →

Nu e campanie, e cerșit

Articolul ăsta NU îmi va aduce prea mulți prieteni, dar mi-am dat seama că nu țin neapărat să devin cel mai popular din curtea școlii, deci here it goes. Observ în ultima perioadă tot mai multe campanii de strângere de fonduri pe Facebook. Și nu mă refer la campaniile umanitare, acelea sunt ok, ci la campanii gen Ajutați-mă să îmi plătesc biletul la nu știu ce super conferință pe un domeniu de care nu a auzit nimeni! sau Dați-mi bani ca să călătoresc în jurul lumii! sau Vreau să îmi cumpăr nu știu ce animal de companie, donați și voi ceva? sau Ajutați-mă să îmi iau un calculator nou pentru gaming. Și cei care cer bani sunt oameni în toată firea, Millenials, 35-40 de ani, se presupune că lucrează de 10-15 ani, nu sunt din generația Z, tineri de 20 de ani care măcar ar avea o scuză, că nu își permit. Mă scuzați că vă zic, astea nu sunt campanii, e cerșit pe față. Citește tot →