Categorie Marketing

eMag, ce-ți iei de faci așa?

Am prins și eu una din reclamele eMag de Black Friday la televizor, cu ce-ți iei de faci așa, o adaptare după maneaua cântată de Iuly Neamț, care și apare în unul din spoturi.

Sigur, strâmbăm din nas, noi ascultăm manele numai la mișto, decât la petreceri, dar după aceea am oprit vinilul cu Mozart, am ieșit din bulă, m-am uitat pe geam și pe social media, și cam ăștia suntem. eMag nu trebuie să vândă doar la corporatiști și oameni frumoși, ci la tot poporul, targetul nu se face chiar așa ușor. Era frumos să fie pe inspirațional și educațional, dar obiectivele de business nu se ating cu wishful thinking.

E pe brief? Da. E pe target? Da. Aia e, nu mai facem așa, și ne pregătim listele de cumpărături pentru mâine. Eu m-am uitat pe lista de produse de Black Friday și am pus câteva la favorite.

În alte știri, anul trecut au avut de Black Friday reclamă cu Johny Romano, dar atunci ați uitat să vă enervați.

Vedeți că fac și educație pe Facebook cu Las Fierbinți.

Citește mai departeeMag, ce-ți iei de faci așa?

Nu există o rețetă garantată pentru ca un brand să fie recomandat de AI

Nu a durat mult până aici, și la Advertica avem de ceva timp discuții de genul ăsta: cum facem ca brandul nostru să fie recomandat de inteligența artificială, să primim trafic de la ChatGPT sau Claude sau Gemini.

Teoretic există câteva recomandări care se aplică majorității companiilor: să fii activ online, să ai conținut util pe site, blog, să fii prezent pe social media, să ai recenzii bune în Google sau recomandări pe forumuri de la clienți.

Inclusiv asistenții Ai îți recomandă să ai:

  • Mențiuni în topuri și articole (pe bloguri și site-uri de știri, yey, blogurile nu au murit)
  • Discuții și recenzii pe forumuri (Reddit, Quora, Google Maps)
  • Asocierea directă a brandului cu nișa ta (numele tău + cuvântul cheie, de folosit în articole de exemplu)
  • Date tehnice clare pe site (Schema Markup pentru AI, deși nu e clar dovedită legătura)
  • Prezență în directoare și platforme mari de industrie

Practic, șansele ca brandul tău să fie recomandat de AI diferă mult de la o industrie la alta și de la un tip de companie la altul.

E o diferență între un service auto care vrea să fie recomandat de AI pentru întrebări localizate de genul Recomandă-mi cel mai bun service auto din București, unde recenziile pe Google sunt vitale, și un brand de electronice care vrea să apară recomandat la întrebări de genul Recomandă-mi cel mai bun smartphone pentru poze cu un preț de maxim 2000 lei, unde ajută mult să ai apariții în articole comparative, recenzii, prezentări detaliate de produs pe site, articole gen review detaliat pe bloguri, video cu produsul pe Youtube etc.

Cifrele despre AI: utilizarea AI in Romania a crescut de la 47% in 2025 la 68% in 2026. 91% dintre utilizatori spun ca folosesc instrumente AI pentru a cauta informatii despre produse sau companii, iar 65% afirma ca recomandarile primite influenteaza decizia finala de cumparare.

Au apărut și rezultatele unei cercetări pe tema asta: AI Source Map: Cum ajung brandurile sa fie recomandate de AI.

Reveal Marketing Research a construit un program care a inclus sute de interactiuni analizate intre utilizatori reali si modele AI, teste comparative in categorii diferite de produse si servicii, analiza surselor citate de sistemele AI, experimente privind modificarea ecosistemului informational si observarea efectelor asupra recomandarilor generate. Concluziile au fost confirmate si aprofundate in proiecte implementate pentru companii din FMCG, retail, servicii financiare, constructii, imobiliare si B2B.

Pe parcursul cercetarii, una dintre ipotezele initiale a fost infirmata: ca ar exista un set unic de reguli care explica recomandarile generate de AI indiferent de industrie. Datele au aratat exact contrariul.

Câteva dintre concluzii

  • Fiecare industrie are propriul mecanism de recomandare
    Nu exista o regula universala dupa care functioneaza AI. In unele categorii, sistemele acorda o importanta majora informatiilor publicate pe site-ul oficial al companiei. In altele, recomandarile sunt construite aproape exclusiv din publicatii independente, platforme specializate sau continut generat de utilizatori. Acelasi tip de strategie poate produce rezultate foarte diferite in doua industrii aparent apropiate.
     
  • AI stabileste criteriile inainte sa caute informatii
    Analiza raspunsurilor arata ca modelele AI isi construiesc mai intai un cadru de evaluare specific categoriei — abia dupa aceea selecteaza sursele care raspund acelor criterii. Cu alte cuvinte, sursele nu determina singure recomandarea. Ele sunt filtrate printr-un mecanism de evaluare construit de AI, invizibil pentru orice analiza superficiala.
     
  • Numarul surselor care conteaza este surprinzator de mic
    In majoritatea categoriilor analizate, recomandarile AI au fost construite pornind de la 6 pana la 15 surse dominante. Aceasta inseamna ca vizibilitatea unui brand poate depinde de prezenta intr-un numar restrans de publicatii si platforme relevante, nu de sute de site-uri.
    Intr-un caz analizat, sursa numarul unu citata de AI nu era niciun portal de specialitate, ci un site local pe care brandul nici nu stia ca exista — si care influenta recomandarile mai mult decat site-ul oficial al companiei.
     
  • Topurile globale spun foarte putin despre fiecare piata
    O publicatie aflata printre cele mai citate surse AI la nivel international poate avea o influenta minima intr-o categorie din Romania. In acelasi timp, platforme locale foarte specializate pot avea un rol decisiv in recomandarile generate pentru utilizatorii romani.
     
  • SEO nu explica singur vizibilitatea in AI
    In unele industrii, site-ul oficial reprezinta principala sursa utilizata de AI. In altele, contributia acestuia scade sub 6%, iar recomandarile sunt construite predominant din articole editoriale, publicatii de specialitate, recenzii sau forumuri. Acest lucru explica de ce doua companii cu performante SEO similare pot avea niveluri foarte diferite de vizibilitate in AI.
    Intr-unul dintre studiile implementate, un brand cu 83% vizibilitate in AI nu aparea niciodata primul in recomandari — competitorul deschidea conversatia in 76% din cazuri, desi performantele SEO ale celor doua companii erau comparabile.
     
  • Vizibilitatea in AI este rezultatul unui ecosistem, nu al unui singur canal
    Recomandarile nu sunt generate pornind de la un singur canal. Ele rezulta din combinarea autoritatii publicatiilor, reputatiei digitale, tipologiei mentiunilor, continutului comparativ si a altor surse relevante pentru categoria analizata. Importanta fiecarui element difera insa de la o industrie la alta.
     
  • AI personalizeaza recomandarile cu o acuratete de segmentare remarcabila
    Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetarii este capacitatea sistemelor AI de a adapta raspunsurile in functie de profilul utilizatorului cu o precizie remarcabila. Doua persoane care adreseaza intrebari similare primesc recomandari diferite daca au niveluri diferite de expertiza, intentii de cumparare diferite sau contexte diferite de utilizare — iar suprapunerea dintre profilul consumatorului si tipul de recomandare generata s-a dovedit extrem de exacta.
    In categoriile analizate, AI a produs segmentari comportamentale si de intentie comparabile cu cele obtinute prin studii dedicate de segmentare — fara sa fi fost instruit explicit in acest sens. Pentru echipele de marketing, aceasta inseamna ca brandul tau poate fi recomandat puternic unui segment si absent complet pentru altul, chiar daca ambele segmente pun intrebari aparent similare.
     
  • Testarea din propriul cont ofera o imagine incompleta
    Verificarea modului in care AI recomanda un brand folosind un singur cont surprinde doar o parte foarte mica din realitate — echivalentul analizarii unei fotografii privind un singur pixel. Rezultatele difera in functie de utilizator, modelul AI utilizat, formularea intrebarii si istoricul conversatiei. Pentru a intelege vizibilitatea reala este necesara analiza unui esantion reprezentativ de utilizatori — oameni reali, cu profiluri diferite, care folosesc sistemele AI pe care le au efectiv in uz, nu simulari de laborator.

Concluzia? Ce îți recomandă ție AI-ul nu e la fel cu ce îmi recomandă mie AI-ul, și recomandările pentru a optimiza menționarea unui brand de către asistenții AI diferă mult în funcție de brand și industria în care activează.

Citește mai departeNu există o rețetă garantată pentru ca un brand să fie recomandat de AI

Descrie ce faci la job astfel încât să sune ilegal

Îmi amintesc de vremea când se dădeau lepșe pe bloguri, că eram săraci și nu aveam atâtea platforme de socializare ca în 2026. Acum văd că circulă pe Linkedin leapșa asta – descrie ce faci la muncă, dar fă-o să sune ilegal.

Cum ar suna activitatea unui specialist în marketing online? Vă zic eu.

Lumea crede că marketingul online e despre poze frumoase și texte inspiraționale. În realitate, jobul seamănă mai degrabă cu cel al unui expert în supraveghere ilegală.

1. Trafic de influență și spălare de creiere pe Facebook și Instagram

Zilnic, pompez mii de euro în buzunarele unor carteluri americane (Meta și Google) pentru a cumpăra atenția oamenilor. Practic, cumpăr spațiu în creierul tău fără să-ți cer permisiunea. Construiesc niște capcane digitale (le spunem „campanii de awareness”), încât te facem să crezi că a fost ideea ta să cumperi acel aspirator robot la ora 2 noaptea.

2. Spionaj și hărțuire digitală (Retargeting)

Ai intrat pe un site, te-ai uitat 3 secunde la o pereche de adidași și ai plecat? Felicitări, tocmai ai fost marcat. Te-am marcat digital cu un pixel ascuns în codul site-ului. Din secunda aia, devin umbra ta. Te urmăresc pe Facebook, te pândesc pe Instagram, apar în ziarul online pe care îl citești dimineața și în aplicația de meteo. Nu scapi de mine până nu scoți cardul. În lumea reală, asta se numește hărțuire în formă continuată. În online, se numește „strategie de retargeting pentru creșterea conversiilor”.

3. Șantaj algoritmic cu Google Ads

Sunt cel care decide cine apare în prima pagină din Google. Plătești taxa de protecție la mine (bugetul de Google Ads) și te pun la vedere, pe primele poziții. Te zgârcești la bani? Te îngrop pe pagina a doua. Practic, rulez o schemă de taxă de protecție digitală: dai banu’, ai trafic; nu dai – business-ul tău devine invizibil.

4. Profilare ilegală și clonare de identități

Colectez date. Multe date. Știu ce-ți place, ce ești pe cale să cumperi, când ai insomnii și ce bugete ai. Iau listele de clienți ai unui business, le bag într-un program și îi cer să-mi cloneze profilul acelor oameni pentru a găsi alte victime proaspete. „Lookalike audiences” sună profesionist, dar e doar un mod elegant de a spune că multiplicăm tipare comportamentale la scară industrială.

5. Strategii de cartel pentru creșterea business-ului

Când un client vine și zice „vreau mai multe vânzări”, ne așezăm la masă și punem la cale un plan de subminare a concurenței. Le analizăm mișcările, le licităm brandul în Google ca să le furăm clienții din fața ușii (da, se poate) și le sabotăm cota de piață bucățică cu bucățică.

La finalul lunii, trag o linie în Excel, trimit un raport aranjat frumos și plin de acronime corporatiste (ROI, ROAS, CTR, POAS) ca să nu se prindă nimeni de rețeaua de manipulare din spate, și emit factura.

Clientul e fericit că i-au crescut vânzările, Meta și Google își iau partea, iar eu închid laptopul știind că mâine o luăm de la capăt. Aceeași schemă, alte victime.

Tu cum ai descrie ce faci la muncă zi de zi, dar să sune ilegal?

Citește mai departeDescrie ce faci la job astfel încât să sune ilegal

Băiatul de la IT și alte mituri: Cum cred clienții că funcționează marketingul online 

Trăim perioada în care toată lumea a descoperit asistenții AI și butonul de „Boost Post”. Cu toate astea, când vine vorba de campanii serioase și bugete reale, firmele apelează tot la specialiștii în marketing.

Cum apelează și ce așteptări au… asta e deja altă discuție. Am adunat mai jos 15 cerințe care se tot repetă în discuțiile dintre specialiștii în marketing și clienții lor, și nu mă refer neapărat la clienții noștri de la Advertica. 🙂

1. „Marketingul trebuie să aducă vânzări directe. Dacă nu vinde, e degeaba.” Realitatea: Se pune, greșit, semnul egal între marketing și vânzări. Marketingul îți aduce omul în magazin și îi trezește interesul, dar nu poate închide vânzarea dacă prețul nu e competitiv, site-ul se mișcă groaznic, oferta e slabă sau echipa de suport răspunde după trei zile. Marketingul deschide ușa, dar nu semnează contractul în locul tău. Nu poate vinde un produs prost, dar poate amplifica exponențial vânzările unui produs bun.

2. „Am văzut o reclamă super emoționantă la Apple. Vreau să facem și noi ceva exact în stilul ăla.” Realitatea: Se dorește impactul emoțional al unui brand global, cu bugete colosale și zeci de ani de istorie în spate, dar aplicat la un magazin de piese auto din Dorohoi.

3. „Postarea asta e prea goală. Pune în text și link-ul către site, link-ul către produs, adresa exactă, emailul de office și toate numerele de telefon ale firmei.” Realitatea: Transformarea unei banale postări de social media (unde oamenii intră să dea scroll la meme) într-un anunț plictisitor de mică publicitate, pe care toată lumea îl ignoră.

4 „Ce e așa de greu să trimiți un newsletter? E doar un email trimis la grămadă.” Realitatea: Segmentarea corectă a bazei de date, curățarea listelor de spam, testarea livrabilității și designul responsive pe zeci de modele de telefoane pot dura, în realitate, câteva ore bune de muncă migăloasă.

5. „Ne adresăm tuturor: bărbați și femei, între 18 și 85 de ani, din toată țara.” Realitatea: Regula de aur pe care mulți refuză să o accepte: când încerci să vinzi absolut tuturor, de fapt nu vorbești pe limba nimănui, iar bugetul se duce aiurea.

6. „Produsul nostru este unic pe piață, se va vinde singur.” Realitatea: Clientul fie nu știe să își facă analiza concurenței, fie n-a mai deschis Google în ultimii cinci ani, fie crede cu tărie că dacă ignoră competiția, aceasta va dispărea de la sine.

7. „Nu-mi place macheta asta. I-am arătat soției și a zis că nu-i place nuanța de albastru.” Realitatea: Auditul de branding făcut ad-hoc în familie bate orice studiu de piață, date statistice sau profil de client potențial la care ai muncit săptămâni întregi. Clientul știe mai bine, dar dacă nu vei avea rezultate va fi vina ta.

8. „Putem să punem acest TikTok și pe LinkedIn?” Realitatea: Neînțelegerea completă a canalelor și a contextului. Ce merge la mișto într-un video lo-fi de 15 secunde pe o platformă de entertainment s-ar putea să pară complet ridicol sau deplasat într-un mediu profesional de B2B.

9. „Am dat drumul la campanie ieri după-amiază, de ce nu sună telefonul?” Realitatea: Analiza de date și optimizarea sunt văzute ca o baghetă magică. Mulți cred că o reclamă online funcționează instant și ignoră complet faza de învățare a algoritmilor, perioadă în care sistemul testează cui și cum să afișeze ad-urile pentru a genera conversii. Setările tehnice din campanii nu se transformă în vânzări în primele 10 minute.

10. „Trebuie să facem logo-ul mai mare!” Realitatea: Complexul logo-ului mare. Dorința de a epata vizual nu ajută cu nimic; de fapt, de cele mai multe ori chiar dezavantajează mesajul principal al produsului sau serviciul pe care încerci să-l vinzi.

11. „Ne trebuie o strategie de marketing pe un an de zile. Nu îți ia mai mult de jumătate de oră, nu?” Realitatea: Strategia de business confundată cu o listă de cumpărături făcută în grabă. Mulți nu înțeleg că înainte de a scrie un plan, trebuie să analizezi piața, concurența, poziționarea brandului și comportamentul consumatorului.

12. „Textele astea sunt prea simple. Pune și tu cuvinte mai elevate: sinergie, abordare holistică, optimizare transcendentală.” Realitatea: Dorința de a suna academic și corporatist vine cu un preț uriaș: pierzi atenția unui om normal, care vrea doar să înțeleagă rapid ce face produsul tău și cum îl ajută în viața de zi cu zi.

13. „Vrem o campanie fix ca a concurenței noastre, dar să fie originală.” Realitatea: Paradoxul suprem. Vrem să ne diferențiem pe piață făcând copy-paste după alții, sperând că publicul nu o să își dea seama de unde ne-am „inspirat”.

14. „Dacă tot ești cu calculatoarele, nu-mi modifici și mie site-ul și îmi faci un banner? Că tot aia e.” Realitatea: Marketerul universal, bun la toate, nu există. În mintea multora, dacă știi să setezi o campanie de conversii, automat știi să faci și redesign complet în WordPress sau să repari imprimanta firmei. Cu stimă, „băiatul de la IT”.

15. „Știu că e sâmbătă seară la ora 22:00, dar trebuie să modificăm o reclamă pentru că nu-mi place un cuvânt din text. Se poate rezolva ACUM?” Realitatea: Pseudo-urgențele care există doar în mintea clienților. În 99% din cazuri, nimic nu este atât de critic încât să nu poată aștepta liniștit până luni dimineață.

Ce mai punem pe lista de clișee din marketing?

Citește mai departeBăiatul de la IT și alte mituri: Cum cred clienții că funcționează marketingul online 

Capcana AI Slop în marketing: De ce conținutul creat de oameni va deveni un lux

Trăim perioada în care o grămadă de branduri, mari și mici, au sărit pe asistenții AI ca să scoată conținut pe bandă rulantă. Rezultatul? Te uiți în feed-uri sau la reclame și parcă toate postările și reclamele sunt la fel. Totul arată impecabil, dar gol, fără sens, fără emoție.

Problema nu e instrumentul în sine, ci uniformizarea.

Multe branduri, care prin definiție ar trebui să fie unice, fac acum aceeași greșeală: folosesc aceleași prompturi și aceeași estetică, cea generată de AI. Parcă spun povești diferite, dar cu exact aceeași voce generică.

Când scurtezi drumul doar ca să salvezi buget pe termen scurt, pierzi exact ce ai mai de preț: identitatea.

Un brand mare ajunge să sune la fel ca o afacere de cartier care a descoperit Claude sau ChatGPT. Toată comunicarea devine conținut tras la indigo. Probabil în curând vom fi obligați prin lege să menționăm dacă o reclamă este generată cu AI, în New York deja a fost adoptată o lege pe tema asta.

Cine va câștiga pe termen lung?

Ne așteaptă o perioadă ciudată, în care va trebui să navigăm prin acest ocean de conținut artificial. Dar valul ăsta va trece. Iar când se va domoli entuziasmul și cifrele vor confirma că AI-ul folosit aiurea în reclame și social media nu vinde, brandurile serioase o să o lase mai moale cu AI-ul. 

Nu zic că AI-ul nu e bun, din contră, dar nu e suficient un simplu prompt cu fă-mi un banner.

Adevărații diferențiatori vor deveni lucrurile simple:

  • Firescul și normalitatea
  • Micile imperfecțiuni care ne fac umani
  • Conținutul real, autentic, indiferent că vorbim text, imagini sau, mai ales, video

Când tot internetul e plin de imagini și texte generate artificial, conținutul făcut de oameni pentru oameni va deveni cel mai mare avantaj competitiv.

Concluzia e simplă: Brandurile care aleg să creeze conținut autentic, real și profund uman sunt cele care vor câștiga. Conexiunea adevărată cu oamenii nu se poate automatiza prin prompturi. Cine rămâne autentic, va crește. Cine nu, va crea conținut AI de duzină și va fi ignorat.

Voi ce ziceți? Nu a început deja să vă obosească conținutul ăsta perfect, dar fără suflet, pe care îl vedem peste tot?

Citește mai departeCapcana AI Slop în marketing: De ce conținutul creat de oameni va deveni un lux

Am ajuns să facem reclame care nu arată a reclame

Într-o discuție mai largă despre creatorii de conținut și rolul lor în strategia de marketing, Răzvan Acsente, Chief Marketing Officer la eMag, a confirmat ce vedem de câțiva ani pe social media și în cifrele din campaniile online, și anume că advertising-ul funcționează mai bine atunci când NU arată ca advertising.

De ce? Pentru că 85% din Gen Z preferă creațiile autentice, față de contentul clasic de brand. Cred că inclusiv generația noastră a ajuns să fie tot mai reticentă la reclamele clasice.

Mi-a plăcut și asta – Funnel-ul clasic de cumpărare cu care am fost obișnuiți atâția ani, Awareness – Interest – Desire – Action are o noua structura la Gen Z, definit de BCG ca 4S behaviors: streaming, scrolling, searching, and shopping.

Evident, asta nu înseamnă că toate brandurile trebuie să devină producătoare de conținut pe placul Gen Z, dar dacă încă ai rămas cu mentalitatea hai să facem un spot TV și după îl promovăm și pe internet, sau facem un afiș frumos format A3 și îl postăm pe Facebook, să nu te miri că arunci banii degeaba pe reclame online și clienții nu sună.

Dacă nu ești eMAG, dar vrei să vinzi pe Meta, TikTok sau Instagram în 2026 (pentru că acolo e audiența ta, că există și firme care Nu au ce și cui să vândă acolo), iată ce trebuie să schimbi în strategia de promovare online:

1. Îmbrățișează stilul Lo-Fi pentru conținutul video. 85% din Gen Z preferă conținutul autentic, filmat cu telefonul. Pentru un brand mic, asta e o veste excelentă: nu ai nevoie de agenție de producție video. O reclamă filmată în depozit sau la birou, „brută” și sinceră, va avea un reach mult mai bun decât un banner grafic perfect lucrat, pe care lumea dă scroll instinctiv. Inclusiv brandurile mari fac asta, deși la ei e un pic diferit, filmează clipuri de de mii de euro ce par a fi făcute de un amator cu telefonul, e și asta o artă.

2. Folosește AI-ul pentru viteză, nu pentru strategie. Trendurile apar miercuri și mor joi. Folosește AI-ul (ChatGPT, Midjourney, Canva Magic Edit) ca să ajuți producția. Ai o idee? Folosește AI ca să faci 10 variante de text și 5 vizualuri în 10 minute. AI-ul ajută execuția, dar strategia nu se face cu AI, e nevoie tot de cineva cu experiență, care știe brandul și publicul.

3. Creatorii de conținut sunt noul Content Engine. Nu te gândi la influenceri doar pentru reach, ci ca la o sursă de conținut de calitate. Decât să plătești un fotograf scump, mai bine trimiți produsul la 3 microcreatori care știu să vorbească pe limba audienței lor. Folosește clipurile lor ca reclame rulate de pe contul lor, în parteneriat – au o rată de conversie mult mai mare. Nu strică să stabilești și asta în contractul de colaborare.

4. Social Media este noul Google. 1 din 2 tineri își începe cumpărăturile pe social media. Asigură-te că reclama ta nu doar vinde, ci și educă. Reclamele de tip „How-to” sau „3 motive pentru care ai nevoie de X” funcționează pentru că răspund nevoii de căutare a tinerilor direct în feed.

Concluzia? Advertising-ul în 2026 funcționează doar atunci când nu arată a marketing, ci a recomandare de la un prieten.

Citește mai departeAm ajuns să facem reclame care nu arată a reclame

Marketingul în 2026: Brandurile visează AI, consumatorii vor oameni

Mă uitam pe The 2026 Social Media Content Strategy Report de la Sprout Social și mi-a atras atenția discrepanța dintre ce vor marketerii să facă în 2026 pe social media și ce vor de fapt consumatorii de la branduri.

Când vine vorba de prioritățile pentru 2026, se pare că marketerii și consumatorii sunt de pe planete diferite. Există o diferență vizibilă între ce așteaptă publicul și unde se duc bugetele de marketing:

  • Oamenii vs. AI: Consumatorii spun clar că își doresc conținut generat de oameni, autenticitate, din astea. În schimb, marketerii pun conținutul generat de AI în topul listei de priorități. Vorba aia, nu ne-am săturat de AI, mai luați un pic.
  • Customer Service: Oamenii vor suport personalizat pentru problemele lor, însă acest punct lipsește cu desăvârșire de pe lista companiilor. Mai bine facem încă o campanie cu influenceri, folosiți codul marius10 cu încredere.

Presimt că peste 2 ani o să avem reclame cu Noi avem oameni reali care îți răspund la întrebări, nu roboței.

E interesant trendul menționat de Generația Z – spun că brandurile ar trebui să interacționeze în spații mai mici, nișate, bazate pe comunitate. Viitorul engagementului nu mai este despre mase, ci despre microcomunități și interacțiuni la scară mică.

Cumva asta cred că am remarcat-o cu toții, discuțiile s-au mutat pe grupuri închise de Facebook, grupuri de WhatsApp, comunicăm tot mai puțin în spațiul public.

Citește mai departeMarketingul în 2026: Brandurile visează AI, consumatorii vor oameni