Categorie Marketing

Am cheltuit 1000 de lei pe reclame, dar nimeni nu a cumpărat

Mi-am amintit o discuție cu un antreprenor care făcea reclame pe Facebook pe cont propriu și îmi spunea, dezamăgit: Marius, am încercat cu reclame online, dar nu au convertit deloc. Am spart 1.000 de lei în 3 zile și nu a venit niciun client nou.

L-am întrebat: Ok, cât valorează pentru tine un client nou? Cam 2000 de lei, zice el.

Și zic: Deci tu ai cheltuit jumătate din valoarea unui singur client nou pe reclame în câteva zile și gata, ești sigur că reclamele online nu funcționează? 

Cum stă treaba cu reclamele online, varianta cea mai simplă: dacă un client valorează 2000 de lei, să zicem, trebuie să fii gata să investești măcar acei 2000 de lei în campanii, nu să speri la miracole, fără să știi ce faci. Și trebuie să ai un plan, nu doar să arunci cu bani.

Dacă nu-ți iese din prima, trebuie să optimizezi campaniile. Schimbă reclamele, umblă la audiențe, optimizează landing page-ul de pe site, testează alte platforme pentru promovare, că poate clienții tăi nu stau pe Facebook, ci pe LinKedIn sau Instagram sau Youtube, sau poate doar caută ce vinzi tu pe Google. Oricum, nici Facebook nu mai e ce-a fost.

Dar nu spui că nu merg reclamele online doar pentru că nu ai vândut tu, cu o singură reclamă, pe o singură platformă, după 3 zile.

În realitate, ai nevoie de măcar 3 luni pentru a testa și optimiza campaniile. Ai nevoie de timp să optimizezi funnel-ul, să repari ce e stricat și să lași algoritmul să treacă de faza de learning. Dacă ai nervii tari să treci de perioada asta de experimentare, ai toate șansele să ajungi în punctul ăla unde știi câți bani bagi și, mai ales, câți clienți obții.

Niște lucruri de bifat în campanii:

  • Cunoști cifrele de bază: Știi cât valorează un client și care este marja de profit care îți permite un cost de achiziție sustenabil.
  • Ai buget: Ai buget pentru 2-3 luni de promovare, ca să poți seta campaniile, să le poți lăsa să învețe, să optimizezi ce nu funcționează, fără să intri în panică după 48 de ore că nu sună telefonul.
  • Ai pus la punct landing page-ul: Nu trimiți traficul plătit pe prima pagină a site-ului; îți trebuie o pagină dedicată, cu un call-to-action clar. De exemplu, dacă vând un serviciu, ar trebui să am o pagină dedicată pentru acel serviciu, cu prezentarea lui, prețuri, testimoniale de la clienți mulțumiți etc.
  • Tracking-ul este funcțional: Ai setat pixelul, Conversion API, Google Tag Manager,  GA4 și ce mai folosești tu pentru a urmări conversiile, adică clienții noi. Dacă nu poți măsura conversia, nu știi ce funcționează și ce nu. Știu, vrei să sune telefonul, dar poate că publicul tău vrea să trimită mesaje pe WhatsApp.
  • Ai mai multe reclame în fiecare campanie cu public diferit: Ai pregătit cel puțin 3-4 variante de vizual/video și texte diferite. Nu lăsa tot succesul campaniei într-o singură imagine cu un text scris la întâmplare/
  • Ai răbdare: Ai setat campania și nu te atingi de ea măcar 7 zile. Algoritmii au nevoie de timp să înțeleagă cine sunt oamenii care chiar cumpără.

Citește mai departeAm cheltuit 1000 de lei pe reclame, dar nimeni nu a cumpărat

Ce mai funcționează în 2026 pe social media – conținutul video

Dacă tot sunt la căutare articolele despre ce funcționează în social media, vă las aici cu o idee pe care o repet de vreo 3 ani tuturor celor care au un brand activ pe social media – investiți în crearea de conținut video util, interesant, atractiv, autentic, diferit de ceilalți, dacă mai vreți rezultate organice, reach, engagement, chiar și vânzări din postările făcute pe rețelele de socializare.

Funcționează și postarea pe Stories pe Instagram, crearea de carusele foto pe LinkedIn sau TikTok, uneori și postările text mai ajung la oameni ca viral pe Facebook, dar conținutul video rulează fin pe toate platformele, deoarece toate platformele s-au tiktoktikizat și recompensează materialele video.

Pui o poză și primești 10 like-uri, pui un video și primești 100. Conținutul video scurt atrage atenția, conținutul video lung păstrează audiența.

Atenție, asta nu înseamnă că formatul video e cel mai bun pentru conversii, pentru a atrage leads sau a vinde efectiv produse pe internet, eu mă refer strict la impactul organic, indiferent că vorbim de Facebook, Instagram, Youtube Shorts sau TikTok.

Când vorbim de conversii din social media răspunsul corect e depinde, pentru magazine online încă vând bine reclamele Facebook ce folosesc cataloage de produse, pentru a genera leads merg și imaginile, dacă sunt interesante, sau reclamele ce încorporează testimoniale.

Video-ul rămâne regele interacțiunilor. Acum e momentul să integrăm diverse tipuri de conținut video în strategiile noastre de social media. De la formal la informal, de la informativ la fun. Folosește formate lungi, short-uri și video-uri live. Oferă sfaturi, cadre din culise, interviuri, mărturii ale clienților, momente importante sau animații – toate acestea implică followers în moduri diferite.

Video-ul „prea procesat” Oamenii s-au săturat de reclamele de tip TV pe rețelele sociale. Cu cât video-ul tău arată mai scump, cu atât mai repede vor da scroll peste el. Video-urile autentice, tip „lo-fi”, înregistrate direct cu telefonul și care oferă perspective reale, sunt cele care aduc creștere. De ce? Pentru că generează încredere, nu doar vizualizări.

Tot despre video e vorba, dar cele care ies în evidență (câștigă interacțiuni și clădesc încredere) sunt cele care vin cu un punct de vedere personal puternic și cercetări noi. Atunci când conținutul generat de AI inundă toate canalele, apasă butonul de înregistrare și rămâi autentic.

Sunt și studii pe tema asta, a eficienței conținutului video:

Short-form video is winning everywhere. Cu aproape 139 de milioane de vizualizări pe Instagram Reels în fiecare minut și cu TikTok care transformă aproape jumătate dintre utilizatori în cumpărători, video-urile scurte nu sunt doar populare — sunt puternice, influențează oamenii. Dacă vrei best bang for your buck, formatul short-form video ocupă primul loc la capitolul memorabilitate și eficiență.

Voi folosiți conținut video pe social media?

Citește mai departeCe mai funcționează în 2026 pe social media – conținutul video

Internetul se strică sub ochii noștri: Ce este „Ensh*ttification” și cine se luptă cu ea?

Probabil ai remarcat și tu: platformele online sunt grozave la început, dar devin tot mai slabe pe măsură ce adună utilizatori. Nu e o coincidență și nici nu ești tu paranoic. Este un proces real, documentat, care are și un nume pe măsură: Ensh*ttification.

Pe scurt, Ensh*ttification este procesul de degradare intenționată a produselor și serviciilor digitale. Mai multe bannere, mai puține funcții utile, mai multe opțiuni care erau gratuite și acum sunt „doar pe bază de abonament”. Totul în goana disperată după profit.

Make people dependant enough, and then make it shitty – Fă-i dependenți, apoi fă serviciul praf

Consiliul Consumatorilor din Norvegia (The Norwegian Consumer Council) a demarat o campanie împotriva ensh*ttification.

Au lansat și un scurtmetraj de 4 minute, „A Day in the Life of an Ensh*ttificator”, care merită vizionat.

Strategia marilor corporații e simplă: te atrag cu un serviciu excelent, te fac dependent de el și apoi încep să „taie din beneficii” ca să stoarcă bani.

Realitatea digitală în 2026

Dacă te uiți în jur, exemplele sunt peste tot:

  • Social Media: Feed-urile tale de Facebook și Instagram au devenit un amestec de țepe și reclame înșelătoare, poate din 20 de postări găsești una utilă.
  • Google Search: Căutările sunt filtrate acum prin inteligență artificială, ceea ce face ca rezultatele să fie mai puțin precise sau, de multe ori, de-a dreptul greșite.
  • Abonamente pentru orice: Trebuie să plătești lunar ca să-ți poți încălzi mașina de la distanță sau să o pornești remote (da, hardware-ul e deja acolo, dar e blocat din soft).
  • Amintiri contra cost: Snapchat îți cere bani ca să nu-ți șteargă amintirile salvate în cont.
  • Suport clienți inexistent: Când încerci să te plângi că boxa ta inteligentă a murit subit, ești forțat să te cerți cu un bot care nu înțelege nimic.

Putem să „evadăm”?

Campania celor din Norvegia, Breaking Free, nu doar că arată cu degetul spre problemă, dar cere reglementări mai dure. Nu ar trebui să fie normal ca un serviciu pe care îl plătești (cu bani sau cu datele tale) să devină mai prost cu timpul, doar pentru ca acționarii să mai câștige un dolar.

Internetul ar trebui să fie despre utilitate.

Voi ce serviciu ați simțit că „s-a stricat” cel mai tare în ultima perioadă?

Citește mai departeInternetul se strică sub ochii noștri: Ce este „Ensh*ttification” și cine se luptă cu ea?

Un interviu din 2036 cu Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman

Pare un episod din Black Mirror, dar nu e. De fapt, e o reclamă făcută de cei de la AiCandy, o agenție de creație video din Belgia, care folosește uimitor de bine AI-ul.

Au lansat recent acest clip generat cu AI (evident) care ne proiectează în anul 2036, la fix 10 ani după ce 80% din joburi au dispărut în favoarea roboților. În acest viitor negru-haios, Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman ne prezintă Energym.

Ideea spotului e asta: oamenii se duc la sală nu pentru bicepși, ci pentru că exercițiile lor fizice produc energia necesară sistemelor AI care i-au înlocuit. Știu, a sunat Matrix și își vrea conceptul înapoi.

Jeff Bezos o spune cel mai bine în reclamă: „Oamenii nu mai aveau bani. Nu mai aveau scop. Dar aveau mult timp liber”. Așa că Energym le vinde singurul lucru pe care banii nu-l mai pot cumpăra: sentimentul că mai sunt utili la ceva. Suntem, practic, baterii umane care trag de fiare ca să țină serverele aprinse.

E clar că spotul e făcut pentru a genera discuții și a arăta cât de bună e agenția, dar recunosc că și pe mine m-a surprins cât de reale par personajele.

Cât despre concept, ultimul stinge lumina, nu?

Citește mai departeUn interviu din 2036 cu Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman

Topul brandurilor românești în 2026, după notorietate

Am văzut la Daniel o postare despre topul mărcilor românești după notorietate și mi-a atras atenția, deoarece brandurile românești din top sunt ordonate după prezența în mintea oamenilor – notorietate neasistată.

Respondenții au enumerat brandurile românești la care se gândeau și asta cred că e mai relevant pentru public decât un top făcut pentru a acorda niște premii la un eveniment.

De remarcat că jumătate din brandurile aflate în top 10 sunt branduri lansate după 1990: 3. Napolact, 4. Banca Transilvania, 5. Covalact, 6. Dedeman, 7. Dorna. De fapt jumătate dintre brandurile din top sunt relativ noi, apărute după Revoluție.

Am ajuns să avem și branduri internaționale, cunoscute și utilizate nu doar de români: Dacia, Digi, eMag, BitDefender, Rompetrol, Aqua Carpatica.

Bitdefender a avut o urcare spectaculoasă de 23 de locuri față de 2023, semn că au crescut bine ca notorietate și în România.

Avem 9 mărci care au spart gheața și au intrat în Top 50: Jidvei, Agricola, Aqua Carpatica, Marelbo, Lăptăria cu caimac, Aro, Altex, Cârnați Pleșcoi, Antibiotice.

9 mărci au ieșit din top anul acesta: Tarom, Bucegi, Eugenia, Azuga, Musette, Zarea, Ciuc, Caroli și Ardealul. 

Voi ce brand românesc credeți că a crescut mult în ultimii ani, ca notorietate?

Datele fac parte din două studii Frappe Digital, efectuate în iulie 2023 și ianuarie 2026 pe eșantioane de 1118, respectiv 1072 persoane, reprezentative pentru populația cu vârste între 18 și 65 de ani din mediul urban din România.

Top 50 Mărci Românești în 2026

  1. Dacia
  2. Borsec
  3. Napolact
  4. Banca Transilvania
  5. Covalact
  6. Dedeman
  7. Dorna
  8. Ursus
  9. Gerovital
  10. CEC Bank
  11. Cris-Tim
  12. Arctic
  13. Digi
  14. Cotnari
  15. Petrom
  16. eMAG
  17. Rom Autentic
  18. Timișoreana
  19. Albalact
  20. Bitdefender
  21. Murfatlar
  22. Farmec
  23. Ciucaș
  24. Topoloveni
  25. Bucovina
  26. Gusturi Românești
  27. Drag de România
  28. Dero
  29. Jidvei
  30. BCR
  31. Boromir
  32. Agricola
  33. Poiana
  34. Salam de Sibiu
  35. Aqua Carpatica
  36. Vreau din România
  37. Marelbo
  38. Hidroelectrica
  39. Mobexpert
  40. Lăptăria cu Caimac
  41. Artesana
  42. Delaco
  43. Kandia
  44. Aro
  45. Ibănești
  46. Zuzu
  47. Altex
  48. Cârnați Pleșcoi
  49. Rompetrol
  50. Antibiotice Iași
Citește mai departeTopul brandurilor românești în 2026, după notorietate

Alternative europene la platformele americane?

Circulă pe Facebook postarea aceasta care ne încurajează să renunțăm la serviciile oferite de companiile americane de tehnologie, care sunt rele și ne exploatează pentru a ne vinde către advertiserii dornici să vândă chestii.

În aceeași postare ni se oferă și alternative la Gmail, Microsoft Office, Gmail sau WhatsApp. Pe www.european-alternatives.eu sunt prezentate toate alternativele la serviciile americane, poate sunteți curioși.

Și în teorie sună bine, da, hai să Make Europe Great Again, hai cu Statele Unite ale Europei, hai să folosim servicii europene pentru tot ce ține de internet, până când analizăm pe bune alternativele europene la ceea ce folosim zi de zi și constatăm că nu sunt încă acolo la nivel de calitate, sau că serviciile europene alternative costă mult mai mult.

Și știți cum e, patriotismul e bun, dar nu ține de foame, și am dubii că mulți europeni se vor îngrămădi să plătească pentru utilizarea personală câte 2, 3 sau 5 euro lunar pentru fiecare serviciu, doar pentru că e european.

Alternativă la Gmail? Da, ProtonMail am înțeles că e bun, dar varianta gratuită vine cu 1 GB spațiu, abia la 4 euro pe lună primești 15 GB spațiu, cât oferă Gmail în varianta gratuită.

Office? LibreOffice e bun și gratuit, dar interfața a rămas în urmă cu vreo 10 ani, eu prefer să folosesc Google docs online (și gratuit).

Hărți pentru navigare? Cu 10 ani în urmă foloseam și eu Here Maps, erau ok, dar dacă ai mașină nu le poți folosi, indiferent că vorbim de Carplay sau Android Auto, și în 90% din timp eu de asta am nevoie de hărți, să ajung cu mașina prin locuri. Nu mai zic de Waze, foarte util pentru trafic, ambuteiaje, trasee alternative.

De WhatsApp nu mai zic nimic, vorba lui Vali, adaugă-mă pe Olvid sună aiurea, și chiar dacă l-am folosi noi în Europa, WhatsApp e folosit peste tot, mai puțin Asia, și vorba aia, poate ai nevoie de mesagerie instant ca să discuți și cu oameni din alte zone.

Asistenți AI made in Europa? În afară de Le Chat de la Mistral nu e nimic comparabil cu Gemini, ChatGPT sau Claude, și la Le Chat sunt foarte indulgent, că nu pot fi comparate.

Browser? Nu pot recomanda Vivaldi, că aș pierde prea mult timp pentru chestii pe care le fac foarte ușor în Chrome.

Singurul serviciu bun care se bate de la egal la egal cu ce au americanii e pentru streaming de muzică, Spotify e ce trebuie, chiar dacă Youtube Music a crescut și el calitatea în ultimii ani.

Ce vreau să zic este că Europa nu a ajuns dependentă de Statele Unite doar pe partea de securitate militară, ci și pe partea de tehnologie. Nu am mai inovat, am crezut că e suficient să consumăm tot ce vine din State în schimbul protecției militare, și acum suntem aici.

Europa e în continuare continentul cu cea mai bună calitate a vieții, dacă întrebați oameni care au călătorit/locuit pe mai multe continente vă vor confirma asta, doar că lumea se schimbă, și trebuie și noi să ne adaptăm.

Long story short, poate că unii dintre noi ar dori să schimbe serviciile oferite de americani cu unele europene, dar momentan alternativele sunt mai slabe sau mai scumpe. Poate că e și vina guvernelor, că nu au subvenționat și încurajat companiile europene de tehnologie.

Păreri? Voi ați schimbat vreunul din servicii?

Citește mai departeAlternative europene la platformele americane?

Umiditatea nu trece cu rugăciuni. Trece cu un dezumidificator

Dacă ai locuit vreodată într-un apartament unde simțeai că hainele sunt mereu ușor umede sau unde colțul de sus al camerei începea să capete acea nuanță dubioasă de gri-verzui, știi despre ce vorbesc. Umiditatea nu e doar o cifră afișată pe higrometru, e o problemă de confort și, mai ales, de sănătate.

Din fericire, acum stăm ok, dar au fost și vremuri când verificam higrometrul imediat ce mă trezeam, de parcă era bursa de valori.

Eu am trecut prin asta de mai multe ori. Am „plimbat” dezumidificatoare prin diverse apartamente pe unde am stat. Ba pentru că n-aveam vecini deasupra sau dedesubt și pereții erau reci ca gheața, ba pentru că tocmai renovasem și tencuiala părea că vrea să rămână udă până la următoarea eclipsă. Am învățat pe pielea mea (și a pereților mei) ce funcționează și ce e doar marketing de umplutură.

Dacă te gândești să scapi de umiditatea din aer, iată 5 chestii de care să ții cont, înainte să scoți cardul pentru a cumpăra un dezumidificator:

1. Mărimea contează

Cea mai mare greșeală e să iei un aparat mic pentru o cameră mare. Dacă dezumidificatorul e subdimensionat, va merge non-stop, va consuma curent degeaba și tu nu vei simți nicio diferență. E ca și cum ai încerca să golești o piscină cu o linguriță.

Sfatul meu: Dacă ai un apartament de 2-3 camere, caută direct modelele recomandate pentru 60 mp. Nu are sens să te chinui cu cele de 10-15 mp. Știu, tu crezi că îl vei folosi doar într-o cameră, cu ușa închisă, dar în realitate umezeala circulă prin toată casa. Mai bine un aparat mai puternic care scoate apa repede și se oprește, decât unul leșinat care doar bazaie degeaba.

2. Uită de „pastilele magice”

Să fim serioși: cutiile alea cu rezerve sau pastile care se topesc sunt bune doar ca să te păcălești singur că faci ceva util. Da, se strânge puțină apă acolo (le-am folosit și eu pe vremuri), dar e ca și cum ai încerca să stingi un incendiu cu un pahar cu apă. Pentru o problemă reală, ai nevoie de un aparat cu compresor, nu de un accesoriu parfumat care mai mult ocupă spațiu pe pervaz.

3. AlecoAir oferă un raport bun între preț și performanță

Din ce am testat și ce am văzut pe la prieteni, modelele de la AlecoAir fac o treabă cinstită. Au dimensiuni variate, sunt destul de silențioase și, cel mai important, chiar scot apa din aer (o să fii șocat să vezi câți litri de apă golești din rezervor în primele zile). Cu siguranță sunt și branduri mai scumpe și mai bune, dar astea oferă un raport calitate/preț/fiabilitate foarte greu de bătut la noi.

4. Uscarea după renovare: salvatorul tencuielii

Dacă tocmai ai dat cu var sau ai pus glet, nu aștepta să se usuce de la sine, mai ales iarna. Umiditatea eliberată în interior e uriașă și rămâne blocată în structura casei. Un dezumidificator bun grăbește procesul de zece ori. Am prieteni care au lăsat aparatul pornit și o lună după renovare ca să scoată toată „zeama” din pereți. E mult mai ieftin să plătești curentul acum, decât să te trezești cu mucegai sub vopseaua proaspătă, peste două luni.

5. Senzorul și dotările care contează

Nu lua un aparat „orb”. Ai nevoie de unul care să știe să se oprească singur când a ajuns la 50-55% umiditate (nivelul ideal de confort, zic cercetătorii).

6. Cât consumă, de fapt?

Un dezumidificator modern, cu compresor, consumă undeva între 150W și 300W pe oră. Ca să îți faci o idee, asta înseamnă cam cât un televizor mai mare sau un frigider de generație mai veche. Diferența e că, dacă are senzor aparatul nu merge non-stop. Odată ce a adus camera la umiditatea setată de tine, el se oprește. Practic, te costă câțiva lei pe lună să ai pereții uscați. E infinit mai ieftin decât să tratezi igrasia.

Ce să mai verifici:

Funcția de uscare haine: E genială iarna, dacă usuci rufele în casă. Le usucă în câteva ore fără să mai faci igrasie în balcon sau sufragerie.

Zgomotul: Dacă vrei să dormi cu el în cameră, caută ceva sub 40-42 dB.

Drenaj continuu: Dacă ai o problemă masivă (cum e după renovare), e util să poți pune un furtun care să ducă apa direct în scurgere, ca să nu golești manual rezervorul, din 4 în 4 ore.

Dacă simți miros de „închis” în casă sau vezi condens pe geamuri, nu mai sta pe gânduri. Un dezumidificator electric e o investiție care se amortizează rapid. Mai bine dai banii pe un aparat decât să zugrăvești în fiecare an sau să dai banii pe medicamente..

Voi aveți probleme cu umezeala în casă?

Citește mai departeUmiditatea nu trece cu rugăciuni. Trece cu un dezumidificator