fbpx
Categorie

Personal

Categorie

Dacă tot discutăm despre moștenirea lăsată copiilor noștri, eu zic că cele mai importante lucruri pe care le lăsăm sunt educația pe care le-o dăm, felul în care îi învățăm să vadă viața și valorile după care se vor ghida și le vor transmite mai departe.

La chestii materiale gen obiecte de colecție eu nu am planificat nimic, că nici eu nu sunt colecționar de ceva, dar sper să se adune niște fonduri financiare de care să dispună fetele, după ce vor învăța cum să se descurce singure în viață.

Și apropo de asta, în jurul meu văd două extreme, părinți care își alintă prea mult copiii sau părinți care sunt prea aspri cu ei.

Una din rezoluțiile nescrise pentru anul ăsta este să am dubii asupra convingerilor mele, să iau în considerare faptul că ceea ce cred eu e posibil să fie greșit uneori, și dacă găsesc suficiente argumente raționale, să îmi schimb sau adaptez convingerile.

Mi-am amintit de faza asta după ce am văzut pe un grup de Facebook o mulțime de oameni care criticau sfaturile experților din zona de educație financiară, pe motiv că sunt inutile și nu îi ajută pe români deloc.

Le știți și voi cred, sfaturile sunt cele clasice, despre creșterea veniturilor active, acumularea unui fond de urgență pentru 6 luni, generarea de venituri pasive, investiții pe termen lung, diversificarea investițiilor. 99% dintre români nu le aplică pentru că e greu, pentru că au rămas setați cu convingerea că nu se poate, că ei nu vor reuși.

Faza e asta, și eu aveam convingeri similare când eram mai tânăr, credeam că nu se poate să trăiești decent lucrând în România, că e greu să economisești, că voi avea mereu un salariu mic, că nu voi avea curaj să îmi deschid propria afacere, că investițiile la bursă sunt țepe, că banii sunt făcuți doar pentru a fi cheltuiți, și lista poate continua.

A început să îmi fie mai bine când am început să am dubii asupra convingerilor mele și mi-am schimbat mentalitatea. Nu e ușor deloc.

Era o glumă într-o perioadă, că în România vezi în parcările blocurilor mașini mai scumpe decât apartamentele celor care le dețin. E posibil să nu mai fie valabilă, că și imobiliarele au crescut destul de mult, dar realitatea rămâne, și străinii zic că la noi vezi mai multe mașini scumpe decât afară. Explicația e simplă, puțini oameni văd casa în care stai, dar toți văd mașina cu care te dai. Și îi înțeleg pe cei…

Ca în fiecare început de an, simt o undă de optimism în aer, deși încă se anunță scumpiri și inflația nu a stagnat. Prin bula mea văd că oamenii sunt bine, deși realizez că cei care au dus-o mai bine sunt printre norocoși, jumătate din populație e afectată financiar și mai ales psihic de pandemie. Dacă nu mă credeți întrebați un psiholog cum stă cu programările.

Totuși, eu zic că e bine să ne facem planuri optimiste pentru 2022 și să tragem tare ca să ni le atingem. Cât despre mine nu mă plâng, nu mă laud, lucrez doar la surplus. Voi?

Articolul lui Radu despre negativism mi-a amintit că am pierdut și eu multe ocazii în viață, fiind mult prea pesimist, având sindromul impostorului sau o viziune prea limitată despre anumite lucruri. Și încă mai pierd.

Adevărul e că la noi școala nu te învață să ai o atitudine pozitivă, e axată doar pe asimilarea de cunoștințe, iar societatea românească, cel puțin când eram noi mici, era prea instabilă pentru a crește oameni optimiști, veseli, care să vadă și latura frumoasă a vieții, nu doar părțile rele. Pentru a ne schimba mentalitatea avem de lucrat mult noi cu noi.

Mai apar și vești bune, cum ar fi proiectul de lege de a introduce educația financiară în școli. În mare, ideea este de a-i învăța pe elevi diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Sunt 2 variante acum, râdeți și credeți că astea de mai sus sunt banalități, sau vă uitați în jur și realizați că mulți oameni nu au noțiunile de bază despre bani, cum se fac, cum se cheltuie, cum funcționează instrumentele financiare, că tot suntem noi pasionați de educație financiară.

Hai să vă dau o temă de gândire. Circula un link zilele astea pe net către un simulator de genul Vezi cât de bine câștigi față de restul lumii. Aparent, dacă câștigi în jur de 5000 de euro lunar ești în top 1% la nivel mondial, chiar dacă ai familie și copii.

Cu toate astea, eu știu persoane care fac banii ăștia, dar se plâng că nu au suficienți bani. De ce oare?

Am văzut că BCR are un program de educație financiară în care explică regulile de bază pentru gestionarea corectă a unui buget, de exemplu regula 50-30-20, cu 50% din venituri alocați pentru cheltuielile de bază, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii. Mă bucur că o bancă de la noi face asta, avem lacune mari, probabil au realizat și ei că e mai eficient să educe clienții, pentru a îi convinge ulterior să vină la ei.

Am mai scris și eu despre subiectul ăsta, în primul rând despre provocarea de a le oferi copiilor noștri o educație financiară deoarece ea nu este predată nicăieri, și în al doilea rând despre schimbarea de mentalitate, că nu e suficient să faci bani, trebuie să înveți cum să economisești și să investești.

Ce am realizat în timp este că sunt așa de multe reguli și recomandări legate de gestionarea banilor, încât pentru cineva care a cheltuit mereu tot ce a câștigat pare foarte dificil, și când ceva ți se pare greu de realizat, de cele mai multe ori preferi să nu te apuci, de frică să nu o dai în bară.

De asta e bine să începi cu reguli simple, și cele mai simple 2 reguli sunt astea: nu e suficient să cheltui mai puțin și să faci economii, trebuie să lucrezi în paralel și la creșterea veniturilor active.

Degeaba pui deoparte 50% din veniturile lunare, dacă tu câștigi 500 euro. Dacă ajungi la 5000 de euro în câțiva ani se schimbă situația, plus că ai și bani să trăiești decent.