fbpx
Categoria

Personal

Categoria

Ieri am aflat că o persoană cunoscută online a decedat brusc, și m-a întristat vestea, poate pentru că a venit pe neașteptate, poate pentru că o știam tânără și plină de viață. Știți cum e, când cineva e foarte bătrân te mai aștepți, te pregătești mental, dar când e foarte tânăr…

Coincidența face că fix ieri începusem ultima carte a lui Mark Manson, tot motivațională, Everything is F*cked: A Book About Hope, și eram fix la partea în care tipul învârte un pic cuțitul în rană, amintindu-ne de propria mortalitate, de cât de efemeri suntem.

Din ce înțeleg eu, guvernanții vor să deschidă școlile din septembrie,  deși se știe că suntem praf la capitolul pregătiri. Nu vreau să cred în teorii ale conspirației și bugete alocate pentru renovări de clase, dar mă deranjează foarte mult faptul că nimeni nu își asumă riscurile legate de trimiterea copiilor la școală, în condițiie în care trecem zilnic de 1000 de cazuri noi, ba chiar 1400 uneori.

Cum ar veni, statul ne zice să trimitem copiii la școală, că e obligatoriu, dar dacă se îmbolnăvesc de Coronavirus sau vin acasă și transmit virusul unui bunic asta e, ghinion, să ne asumăm noi. Și mă deranjează faptul că nu există deloc un plan B. Voi ați auzit vreo discuție despre ce vor face elevii, dacă încep să se îmbolnăvească pe capete? A mai spus ceva Ministrul Educației despre echipamente IT, platforme de e-learning, manuale și cursuri adaptate pentru internet, pregătirea profesorilor pentru a preda copiilor?

Apropo de părinții elicopter și monitorizarea permanentă a copiilor, la un articol mai vechi despre aplicații pentru copii mă întreba o mamă prin ce aplicație poate vedea TOATE mesajele pe care le trimite copilul ei de pe telefon.

Și aici avem o problemă, pentru că teoretic toți ne dorim să creștem copii puternici, independenți, care se pot descurca în viață pe cont propriu, dar avem fantezia asta ca până la 18-20 de ani ei să asculte complet de noi, fără să comenteze sau să vină cu propriile idei și opinii. Două mentalități care se anulează una pe alta, și nu e ok.

Discuție auzită zilele trecute, o tipă își cumpărase un telefon scump, cu scuza că lucrează din greu pentru banii ei. Între timp a venit pandemia, tipa a rămas fără job și era stresată, ce va face ea pe criză, că nu are bani puși deoparte. Și asta m-a dus cu gândul la cheltuielile personale pentru răsfăț.

Ok, muncești din greu pentru banii tăi, și dacă vrei o viață împlinită nu poți mereu doar să economisești și să investești, mai trebuie și să te bucuri din când în când, să îți cumperi chestii care nu sunt neapărat necesare, dar îți aduc plăcere. Câți bani e ok să aloci lunar, pentru răsfăț?

Anul trecut în primăvară căutam o soluție pentru a transporta 4 biciclete în drumețiile cu mașina, că și fetele au început să pedaleze singure. Voiam un suport auto pentru biciclete cu prindere pe cârlig, pe ideea că este mai aerodinamic decât suporturile ce se prind pe portbagaj, cu bare transversale, plus că la 4 biciclete e mai ușor și rapid să le pun în spate decât să le ridic deasupra mașinii.

Cam toate suporturile auto de la Thule pentru 4 biciclete săreau de 3500 lei, și după ce am analizat alternativele am ajuns să cumpăr Peruzzo Pure Instinct 708/4. Sunt mai multe magazine online ce importă modelul ăsta, anul trecut am plătit 1400 lei, acum e 1600 lei la un magazin ce îl are pe stoc, probabil a crescut și cererea pentru ele, tot mai mulți români și-au descoperit pasiunea pentru biciclete :). Există și versiunea pentru 3 biciclete, un pic mai ieftină.

Dacă vreți un suport auto pentru biciclete rezistent, simplu de montat și destul de ușor, raportat la dimensiuni și ce știe să facă, vă recomand modelul ăsta de la Peruzzo.