fbpx
Categorie

Personal

Categorie

Tudor ne întreabă unde ne vedem peste 20 de ani, o întrebare care cred că e în mintea tuturor celor ce au acum în jur de 40. Teoretic deja ți-ai stabilit calea, domeniul în care lucrezi, știi cine ești și sigur nu mai ești naiv ca la 20, să visezi că vei deveni brusc milionar. Eu zic așa, semințele a ceea ce vom fi peste 20 de ani se plantează acum, și viitorul sună bine, dacă ne pregătim activ pentru el.

E interesant studiul făcut de Reveal Marketing Research pe 1017 respondenți, despre atitudinea românilor față de economisire și investiții: 50% ar depune economiile la la bancă, 32% la plic, doar 4% ar investi la bursă. Asta ne transmite că oamenii nu au prea multă încredere în bursă, probabil majoritatea cred că au nevoie de sume foarte mari pentru a investi în acțiuni.

Totuși, să nu credeți că toți am sărăcit în pandemie și nu avem bani de investit. De fapt, luna trecută a fost cea mai bună pentru zona de imobiliare, s-au efectuat peste 83.000 de tranzacții, și atenție, 90% au fost făcute cu banii jos. Asta te pune un pic pe gânduri, nu?

Una din chestiile faine care vine odată cu maturizarea este că ajungi să te cunoști mai bine pe tine și nu te mai chinui să te schimbi pe tine pentru a fi acceptat în societate, nu te mai obosești să respecți toate normele doar pentru că toți fac asta.

Ajungi suficient de sigur pe tine încât începi să înțelegi că Why fit in when you were born to stand out? nu e doar un citat motivațional care îți zice că e ok să fii tu însuți, ci e chiar o recomandare utilă. Nu are sens să îți petreci viața făcând ce fac și zic alții, deoarece nu vei fi fericit. Cât timp nu e imoral, ilegal și nu îngrașă…

Ieri am aflat că o persoană cunoscută online a decedat brusc, și m-a întristat vestea, poate pentru că a venit pe neașteptate, poate pentru că o știam tânără și plină de viață. Știți cum e, când cineva e foarte bătrân te mai aștepți, te pregătești mental, dar când e foarte tânăr…

Coincidența face că fix ieri începusem ultima carte a lui Mark Manson, tot motivațională, Everything is F*cked: A Book About Hope, și eram fix la partea în care tipul învârte un pic cuțitul în rană, amintindu-ne de propria mortalitate, de cât de efemeri suntem.

Din ce înțeleg eu, guvernanții vor să deschidă școlile din septembrie,  deși se știe că suntem praf la capitolul pregătiri. Nu vreau să cred în teorii ale conspirației și bugete alocate pentru renovări de clase, dar mă deranjează foarte mult faptul că nimeni nu își asumă riscurile legate de trimiterea copiilor la școală, în condițiie în care trecem zilnic de 1000 de cazuri noi, ba chiar 1400 uneori.

Cum ar veni, statul ne zice să trimitem copiii la școală, că e obligatoriu, dar dacă se îmbolnăvesc de Coronavirus sau vin acasă și transmit virusul unui bunic asta e, ghinion, să ne asumăm noi. Și mă deranjează faptul că nu există deloc un plan B. Voi ați auzit vreo discuție despre ce vor face elevii, dacă încep să se îmbolnăvească pe capete? A mai spus ceva Ministrul Educației despre echipamente IT, platforme de e-learning, manuale și cursuri adaptate pentru internet, pregătirea profesorilor pentru a preda copiilor?