Trebuie să recunosc că până acum eu vedeam jocurile de noroc ca fiind un viciu grav, care îți poate afecta viața, mai ales dacă ești genul care nu se poate controla și sparge într-o seară la păcănele salariul pe o lună. Nu am nici o idee cum funcționează ele, deși am cunoscuți care joacă atât online cât și în sălile de hocuri, ba chiar merg și la cazinouri clasice, unde interacționează cu crupierii, nu cu slot machines.
Ei au încercat să îmi explice cum funcționează bonusurile cazinoului, cum poți încerca să ghicești sistemul din spatele jocului, dar nu m-am agitat prea mult, pentru că … viciu. Dar în ultima perioadă am vorbit mai mult cu un prieten care joacă săptămânal, și tipul e ok, are familie, copii, job bun, partea cu jocurile de noroc e o metodă de a se relaxa.
Mi-a povestit o mulțime de aventuri cu jocurile de noroc de pe vremea când era mai tânăr, de la băgat toți banii din casă în aparate până la plecat prin turnee cu prietenii în București, pentru a testa cazinourile old school de acolo, unde vin mai ales turiștii străini să joace, de ordinul a mii de euro pe seară. Acum s-a calmat, are o strategie, își face calcule pe jocuri, și joacă doar o anumită sumă săptămânal, mai mult de plăcere, jobul îi aduce suficiente venituri.
Din ce mi-a zis el, pentru a nu cădea în extrema cealaltă, adică a cheltui fără număr toți banii, e important să nu mergi la cazino sau la sălile de jocuri singur, ci cu prietenii, pentru a avea un mecanism de control, un fel de double check, mai ales dacă ești genul ușor de influențat, care se lasă prins de joc.
În al doilea rând, banii veniți din jocurile de noroc se duc la fel de repede pe cât vin, și regula lui este să joace săptămânal aceeași sumă, 300 de lei, atât își ia cu el. Dacă pierde asta e, merge acasă după 2 ore de distracție, dacă câștigă nu bagă toți banii câștigați iar în joc, și de regulă la final pe lună nu iese pe minus.
În al treilea rând, eu și mulți alți asociem jocurile de noroc cu un anumit tip de persoană, tânărul naiv ce cade în patima lor și cheltuie tot, dar de fapt sunt mult mai multe categorii de jucători: pensionarii ce joacă for fun, oamenii de afaceri ce joacă ca să mai omoare timpul, mame casnice ce bagă la aparate de plictiseală, jucătorii profesioniști ce joacă pe sume mari, și lista continuă.
Cred că prietenul meu e un caz norocos, a învățat din greșeli, știe să se controleze, și joacă mai mult pentru distracție. Probabil că odată cu vârsta vine și experiența, și întelepciunea
Întrebarea e câți știu să se controleze? În România industria jocurilor de noroc contribuie la PIB cu aproximativ 1 miliard de euro, și taxele la bugetul de stat trec de 300 de milioane de euro anual, deci sunt mulți jucători ce visează la potul cel mare. Sunt peste 12.000 de săli, incluzând aici slot-machines sau păcănele, cazinourile , sălile de pariuri în cotă fixe, sălile de bingo ori cluburile de poker. Știu, poate că aveați impresia despre bingo că e ceva inocent, dar tot joc de noroc e și ăsta.
Eu nu cred că voi merge vreodată la un casino, nu mă tentează nici măcar să încerc niște jocuri de cazino gratuite, dar înțeleg cel puțin că suma viciilor este constantă, și că majoritatea oamenilor au nevoie de o metodă de relaxare, important e să nu îți afecteze viața.
Unii merg la cazino, alții joacă jocuri video, alții își cumpără tot felul de gadgeturi mai mult sau mai puțin utile. Eu prefer să ies cu bicicleta vara, și iarna să mă uit la un film sau serial bun, sau de ce nu, să scriu pe blog. Și dacă vreau senzații tari pe bani, care să mă țină treaz noaptea, prefer să „joc” la bursă, deși bursa chiar ține mai mult de strategie și analiză decât de noroc. 🙂
