Au trecut deja 20 de ani de când Uniunea Europeană a început extinderea spre Est. În primul val din 2004 au intrat Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, noi am intrat în 2007 alături de Bulgaria, că știți cum e, de ce să ne grăbim noi să ne fie bine dacă se poate să nu.
Orlando are o postare bună cu cifre despre ce s-a întâmplat din 2007 până acum, era păcat să se piardă pe Facebook:
– România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit aproape 30 de miliarde de euro –> beneficiu net de 65 miliarde euro.
– PIB-ul României a crescut de la 124 miliarde euro, cât era în 2007, la 323 miliarde euro anul trecut, cel mai mare din istoria țării.
– Salariile nominale din România au avut cea mai mare creștere, fiind cu 225% mai mari.
– Salariul mediu net a depășit pentru prima oară 1000 euro.
– PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la Paritatea Prețurilor de Cumpărare (PPC), s-a dublat în România.
– Rezervele valutare de la BNR au crescut de la 25+ miliarde euro la 69+ de miliarde euro.
– România a depășit, anul trecut, Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare), ajungând la 78% din media UE27. România s-a apropiat de Polonia, care se situează la 80% față de media UE.
– La începutul negocierilor de aderare, România avea cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare: 26% din nivelul mediu al UE. În 2023, stăm de trei ori mai bine – aproape 77% din nivelul mediu al UE.
Faza e asta, oricâte argumente cu cifre ai aduce despre schimbarea nivelului de trai și calitatea vieții în România înainte și după aderare mereu se va găsi cineva care care să o bage pe aia cu înainte era mai bine, acum suntem sclavii UE, nu mai suntem suverani și alte prostii de genul ăsta. Partea cea mai ciudată e că cei invocă argumentele astea sunt de obicei tinerii care nu au prins deloc comunismul sau triștii ani ai perioadei de tranziție, ori seniorii care o duceau bine pe vremea lui Ceaușescu și nu s-au adaptat deloc la societatea actuală.
Nu am întâlnit pe nimeni între 30 și 50 de ani, care lucrează într-o firmă privată și trage tare pentru o viață mai bună, să îmi zică că intrarea în Uniune a fost o idee proastă.
Faptul că o ducem mai bine se simte concret, nu doar în cifre, ci și prin felul în care suntem tratați în Europa acum, față de cum eram tratați până prin anii 2000. Poate că pare ciudat să îi spui unui copil din prezent că până în 2007 era foarte complicat și scump să pleci în afara țării chiar și ca turist, aveai nevoie de invitație și mulți bani, nu ca acum, te urci într-un avion și la aterizare decizi dacă vrei să rămâi acolo permanent sau doar stai un pic, ca turist.
Ne uităm acum cu milă la cetățenii din Asia care vin să lucreze în România pentru viață mai bună, dar nu realizăm că până în 2007 noi eram fix ca ei când plecam în alte țări din Europa. Și lista poate continua. Ca idee, cu un pașaport românesc poți să intri acum fără viză în 176 de țări.
Oricât de multe neajunsuri ar avea UE, că din păcate are și din astea, avantajele de a fi membru al Uniunii bat cu mult dezavantajele. Iar pentru nostalgici vremurilor apuse, mai este o țară care vă așteaptă cu brațele deschise, foarte similară cu ce am avut noi: Corea de Nord.
este clar mai bine, legi mai clare dar si reforme clare si cred ca s-ar putea face mult mai multe daca unii alesi ar pune in aplicare corect toate proiectele