fbpx

Una din rezoluțiile nescrise pentru anul ăsta este să am dubii asupra convingerilor mele, să iau în considerare faptul că ceea ce cred eu e posibil să fie greșit uneori, și dacă găsesc suficiente argumente raționale, să îmi schimb sau adaptez convingerile.

Mi-am amintit de faza asta după ce am văzut pe un grup de Facebook o mulțime de oameni care criticau sfaturile experților din zona de educație financiară, pe motiv că sunt inutile și nu îi ajută pe români deloc.

Le știți și voi cred, sfaturile sunt cele clasice, despre creșterea veniturilor active, acumularea unui fond de urgență pentru 6 luni, generarea de venituri pasive, investiții pe termen lung, diversificarea investițiilor. 99% dintre români nu le aplică pentru că e greu, pentru că au rămas setați cu convingerea că nu se poate, că ei nu vor reuși.

Faza e asta, și eu aveam convingeri similare când eram mai tânăr, credeam că nu se poate să trăiești decent lucrând în România, că e greu să economisești, că voi avea mereu un salariu mic, că nu voi avea curaj să îmi deschid propria afacere, că investițiile la bursă sunt țepe, că banii sunt făcuți doar pentru a fi cheltuiți, și lista poate continua.

A început să îmi fie mai bine când am început să am dubii asupra convingerilor mele și mi-am schimbat mentalitatea. Nu e ușor deloc.

Contează mult mentalitatea, cum vezi lucrurile. Dacă eu cred că voi fi toată viața sărac și că nu se poate altfel, că this is the only way, tot ceea ce fac, conștient sau inconștient, va fi pentru a îmi confirma convingerea asta. Mă voi înconjura cu oameni care văd la fel viața, voi discuta despre cât de greu e să te descurci, îmi voi găsi doar joburi prost plătite, pe măsura valorii pe care eu cred că o am (mică, evident) și lista continuă, mă voi învârti într-un cerc vicios.

În schimb dacă eu sunt dispus să mă schimb, să devin mai bun din punct de vedere profesional, să îmi schimb jobul, chiar și domeniul unde activez, să mă dezvolt, să scap de prietenii toxici, să încep să economisesc, să învăț cum funcționează banii, să mă înconjor de prieteni care văd și oportunitățile, nu problemele, în timp și viața mea se va schimba. Nu peste noapte, va dura ani de zile.

Acum 15 ani oamenii din jurul meu discutau despre prețul chiriilor în care stăteau, cât au crescut prețurile alimentelor sau facturile la utilități (acum au explodat chiar), ce greu e să te descurci cu un salariu de la o lună la alta, ce nașpa e șeful care nu dă salarii mai mari și ne ține peste program, ce mai facem în weekend, pe unde mai petrecem și cam atât. Era ok pentru acel moment, dar nu era ok dacă rămâneam acolo.

După 15 ani în jurul meu se vorbește despre afaceri, idei de investiții, dezvoltare profesională și personală, despre cum putem să avem o viață bună și echilibrată, despre pasiunile care ne fac să fim vii, despre cum să dai înapoi comunității și să îi ajuți și pe alții în drumul tău. Cu totul alt peisaj, dar contează enorm.

Cărțile de dezvoltare personală nu sunt toate inutile, poți extrage informații valoroase, dacă vrei să îți schimbi viața.

Educația financiară nu e o prostie, dacă ești dispus să îți schimbi convingerile. Dar trebuie să începi de undeva, altfel te vei învârti mereu în aceleași cercuri, cu aceiași oameni și aceleași obiceiuri. Nu ai cum să ai o viață mai bună azi față de ieri, dacă tu continui să faci zilnic aceleași greșeli și nu schimbi nimic la tine.

Și totul pleacă de la convingerile pe care le avem, convingeri pe care ni le-am format în urma unor evenimente din viață. Uneori aceste convingeri ne ajută, alteori ne trag înapoi. Dar e important să avem dubii zic, și să ne schimbăm convingerile, când e cazul.

6 Comentarii

  1. Mi-am amintit de faza asta după ce am văzut pe un grup de Facebook o mulțime de oameni care criticau sfaturile experților din zona de educație financiară, pe motiv că sunt inutile și nu îi ajută pe români deloc.

    Educația financiară nu e o prostie, dacă ești dispus să îți schimbi convingerile. Dar trebuie să începi de undeva, altfel te vei învârti mereu în aceleași cercuri, cu aceiași oameni și aceleași obiceiuri. Nu ai cum să ai o viață mai bună azi față de ieri, dacă tu continui să faci zilnic aceleași greșeli și nu schimbi nimic la tine.

    Nu faci nimic cu nicio educație financiară, dacă muncești pe salariul minim pe economie și/sau alergi de la un punct la altul, gâfâind la limitele infarctului, în timp ce alții reproșează „it’s just the bootstraps, bro, just pull ‘em.”
    Da, foarte bine că criticau deoarece cu salariul minim pe economie, PPP scăzut intenționat de autorități+patronate, și observațiile bubelor în cap chiar nu faci nimic.

    Niciun superior nu-ți vrea binele, de ce nu ar crede oamenii respectivi că educația financiară, în contrast cu realitatea impusă, este o harneală și atât? Au toate motivele. Nu totul este IT în țara asta (a, stai, dacă îi întreb și pe ei de dureri de șale sau ochi, ce-or zice?).

    Vorbesc ei de schimbări, ce schimbări să facă cineva care muncește pe puțin 8 ore pe zi? Mai adaugă traficul, grijile (bani de facturi, bani de bancă, bani de octan, bani de întreținere…), bani firimituri spre inexistenți ca disposable income.
    „Investește”, zic arhanghelii educației financiare, iar eternii păcătoși întreabă, gâfâind, „De unde bani?!?”

    Le știți și voi cred, sfaturile sunt cele clasice, despre creșterea veniturilor active, acumularea unui fond de urgență pentru 6 luni, generarea de venituri pasive, investiții pe termen lung, diversificarea investițiilor.

    Le luăm pe rând.

    —Venitul activ
    Venitul activ depinde de administrația societății unde activezi–societăți în nume colectiv/comandită simplă/pe acţiuni/comandită pe acţiuni/cu răspundere limitată–care caută forță de muncă pe ore multe și pe cheltuială (aka. salariu, aka.venit activ) puțină.
    Creșterea venitului activ, cu vreo semnificanță reală este inexistent, motivându-se tot felul de argumente/bube în cap individuale (experience, calificări, gamificări, pupincurism sau domnișoarele cu genunchii juliți/bătătoriți sub vreun birou șamd) – favorita mea fiind „nu vă poate mări tata salariile pentru că îmi cumpără Maserati”.

    —Fond de urgență pentru 6 luni
    De ce 6 luni? De ce nu 6 ani?
    Fondul de urgență l-au cheltuit undeva în intervalul de timp martie 2020–prezent. Realitatea a demonstrat că e un sfat total inutil, irealist.

    —Generarea de venituri pasive
    Veniturile pasive variază.
    Imobilele (rezidență & comercial) denaturează totul dacă locatorii cer mai mult de 10% față de cheltuieli (taxe, impozite; curent electric & gaze presupunând că ei chiriașii plătesc), creează inflație de prețuri raportat cu PPP real în societate, produse/servicii nemeritat mai scumpe, rezultând sărăcie pe baza unui parazitism consolidat. Nu mai spun de mobilitate socială total oprită.

    Alte venituri pasive sunt: piața de acțiuni (o să revin asupra ei), e-books, păcănele & pariuri (da, da fără glumă), affiliate marketing (marketing afiliat; publicitate pe site-uri, bloguri…), cursuri de formare, tricouri cu desene pe ele, închirierea mașinii (ex. Uber), magazin dropshipping, canale internet media (Twitch, YouTube…).

    —Investiții pe termen lung
    Caritas & FNI au distrus încrederea în investițiile pe termen lung (aka. piață de acțiuni), cu actualul guvernator de 30 de ani(!) lăsând victimele cu ochii în soare.

    Cele două au fost și rămân în istorie exercițiul românilor în a dobândi încredere cimentată, veșnică, în sistemul capitalist pe speța pieței de acțiuni. Comuniștii & securiștii cu valută, după Revoluție, au hotărât să submineze asta & să lase cu ochii în soare victimele.

    Caritas & FNI au fost echivalentul de penny stocks & microcaps, primul & ultimul test ale unor generații să poată înceapă reconstrucția în capitalism. Vorba aceea, „nu s-a vrut”, ticăloșii sunt în viață, iar arhanghelii educației financiare dau vina pe victime, făcând apologia fraudei ca model de business veritabil.

    99% dintre români nu le aplică pentru că e greu, pentru că au rămas setați cu convingerea că nu se poate, că ei nu vor reuși.

    Succesul nu este garantat, consecințele proporțional cu riscurile deprinse.

    Crezi că Ludovic al XVI-lea, cu restul nobilimii, și-ar fi păstrat viața dacă îi învățau pe cei 80% din populație despre educație financiară?

    • Nu gestiunea banilor sau ideea de a economisi sunt sfaturi inutile, ci elementele care practic nu le poți aplica, de exemplu: economii de 20% din venit, creșterea venitului activ la un angajator, peste prețul pieței, stabilirea bugetelor (gen x să fie 10% din venit).

      Educația financiară se referă de fapt la modul în care circulă banii. Gestiunea banilor, elemente de contabilitate și legislație, cum funcționează băncile și creditele, taxele etc. Tot comentariul tău confirmă ideea articolului: să-ți mai adaptezi convingerile – nu încerci să faci nimic din cauza Caritasului, mai clar ca asta nu poate fi. Ai amestecat venituri active cu pasive – tricourile, Uber-ul, magazinele sau conținutul media online implică niște firme, costuri și muncă. Un canal de YT poate deveni la un moment dat venit pasiv, dar numai la un moment dat, iar a vinde ceva înseamnă o afacere cu tot felul de cheltuieli. Fără să ai educație financiară o să încerci marea cu degetul.

      La fel și cu investițiile pe termen lung, la bursă o să tot pierzi dacă nu te documentezi și nu înțelegi parțial ce se întâmplă acolo. Și fix asta e ideea articolului, că dacă nu încerci să-ți extinzi orizonturile nici n-ai să faci nimic. Nu garantează nimeni succesul, dar poți să încerci.

      • ci elementele care practic nu le poți aplica, de exemplu: economii de 20% din venit, creșterea venitului activ la un angajator, peste prețul pieței, stabilirea bugetelor (gen x să fie 10% din venit).

        De ce să zăpăcești oamenii aiurea? Înțeleg mizantropia, nu înțeleg epicaricitatea [nemeritată].

        Educația financiară se referă de fapt la modul în care circulă banii. Gestiunea banilor, elemente de contabilitate și legislație, cum funcționează băncile și creditele, taxele etc. Tot comentariul tău confirmă ideea articolului:

        Aa, deci harneală, cai verzi pe pereți. „Educație financiară” e codeword de aiurit oamenii când li se urcă sângele în ochi.
        „– De ce ne merge rău, X?
        – Pentru că așa circulă banii, nu pentru că unii sunt ticăloși incurabili cu noi & nu ne vor binele, Y.
        – Ah, bine că mi-ai readus aminte, gata, m-am calmat. Și dă-i, și trage, și dă-i, și trage în continuare… că așa ‘trebuie să fie’, forever.”
        Până și metodiștii tăi au realizat că e nesustenabilă harneala, băi @dam167. Dar, nu-i așa, n-ai ajuns la ‘lecția’ aia încă. Hai că ți-am făcut eu spoiler.

        să-ți mai adaptezi convingerile – nu încerci să faci nimic din cauza Caritasului, mai clar ca asta nu poate fi. Ai amestecat venituri active cu pasive – tricourile, Uber-ul, magazinele sau conținutul media online implică niște firme, costuri și muncă. Un canal de YT poate deveni la un moment dat venit pasiv, dar numai la un moment dat, iar a vinde ceva înseamnă o afacere cu tot felul de cheltuieli. Fără să ai educație financiară o să încerci marea cu degetul.

        1) Din cauza Caritas-ului & FNI-ului, toată țara, băi băiatule, nu s-a înfăptuit nicio reconstrucție & nicio ‘încetățenire’ în capitalism, după 45 ani de comunism. Tu chiar nu poți înțelege asta??
        Fool me once, shame on you. Fool me twice… iar lumea nu mai acceptă să fie „fool-uită”, DAR, în spiritul harnelii, iei în derâdere & la mișto victimele, în timp ce pe ticăloși le cauți apologii, chipurile, „așa circulă banii”.
        Și tot tu faci, sau te prefaci…

        2) Nu am încurcat nimic. Reevaluează-ți cunoștințele, nu am confundat niciun exemplu. E genomul tău de romanache care preaslăvește harneala/frauda la nivel de business veritabil, în timp ce în Vest e cum spun eu.
        Verifică, că tot ești cu învățatul în gură și-n taste.
        Mișto cum insulți, să nu crezi că nu văd.

        Și fix asta e ideea articolului, că dacă nu încerci să-ți extinzi orizonturile nici n-ai să faci nimic. Nu garantează nimeni succesul, dar poți să încerci.

        „De unde bani?!?”
        Dacă Marius voia să afirme asta, o putea/poate face, nu e nevoie de tine să fii preacher de texte.
        Din moment ce nu se garantează succesul, riscurile nu se merită + istoria recentă & ticăloșii lăsați liber + sistemul cum e conceput, în ‘capitalism comunistoid’ (capitalism înțeles din scripturile marxiste) + unii ca tine care fac apologia ticăloșiei.

        Go figure.

Lasă un comentariu