Sunt 2 variante când oamenii susțin că banii nu aduc fericirea, atunci când nu îi au și atunci când au prea mulți. Ca să mă explic, banii nu aduc fericirea direct, dar o pot îmbunătăți considerabil, și oricât de cumpătat, minimalist sau deconectat de lumea materială zici că ești, tot ai nevoie de bani pentru experiențe și pentru a trăi.
Spun astea pentru că atunci când apar discuțiile despre importanța banilor și cum ar trebui să punem accentul mai mult pe dezvoltare, experiențe, călătorii în locul chestiilor materiale care sunt trecătoare și eu întreb: Dar pentru experiențele alea nu îți trebuie tot bani?
Erau la un moment dat niște studii care spuneau că românii nu prea vorbesc despre bani, de parcă ar fi un lucru murdar. Nici în familie, motiv pentru care suntem praf pe zona de educație financiară, nici în cercurile restrânse, de parcă ar fi ceva tabu, mai rău ca sexul.
Banii nu sunt nici ceva rău, nici ceva bun. Ei pur și simplu sunt, depinde de noi dacă devenim sclavii lor sau îi folosim pentru a ne atinge scopurile, materiale sau spirituale.
Acum nu zic că ar trebui să ne punem toți salariile și nivelul economiilor la vedere când vorbim cu ceilalți, dar niște discuții de bun simț nu strică.
De exemplu eu când văd că cineva cunoscut se descurcă bine financiar sau profesional încerc să aflu din discuții cum gândește, ce priorități are, cum vede viața. Nu din invidie, ci pentru a îmi da seama dacă sunt lucruri din care pot învăța, pe care le pot aplica și eu pentru o viață mai bună.
Revenind la partea cu experiențele, e important zic să avem un echilibru. Să nu ne domine banii, dar nici să nu ajungem să fugim doar după experiențe, în detrimentul stabilității. Se poate să le ai pe amândouă zic.
Personal dorm mult mai bine noaptea știind că nu am datorii, copiii mei au o casă deasupra capului și avem niște economii în bancă pentru câteva luni, pentru situațiile neprevăzute în care nu pot munci sau am probleme grave ce necesită bani urgent. Sper să nu apară, dar speranța nu e suficientă.
Cât despre experiențe, nu țin neapărat să bifez 200 de țări vizitate în doar 5 ani, să fiu plecat în fiecare weekend de acasă, să testez orice bar sau restaurant se deschide în oraș.
De regulă încercăm să vizităm 2-3 destinații noi în fiecare an, facem și ieșiri de weekend, mai testăm restaurante noi, dar nu suntem setați pe Hai să cheltuim toți banii pe experiențe.
La voi cum e?
Echilibru, da. Probabil la voi e mai greu de iesit cu familia, alte costuri, alte lucruri, dar cand nu ai familie poti sa cheltuiesti un pic diferit si sa vezi locuri noi.
E o perioada in care poti sa faci asta mult mai usor, pana in 30-35, cu un pic de cumpatare, apoi intervin altele si pleci mai greu d-acasa.
E mai ușor acum, că sunt și fetele mari.