fbpx

De ce este litoralul românesc în declin

Articol scris de Călin, doar fotografiile sunt ale mele.

Litoralul românesc în declin.
Văd știri legat de asta și cumva… mi se confirmă o teorie proprie.
În al doilea rând, declinul și căderea numărului de turiști este cel mai bun lucru care i se poate întâmpla litoralului.
Cel mai bun.
Explic aici de ce.
Ca să se întâmple o schimbare de paradigmă, lucrurile trebuie să se lovească de acel “bottom” cum zic americanii, adică de minimul situatiei , în caz contrar starea de fapt persistă și nu se produce schimbarea.
Și acum cauzele căderii. Sunt șase.
Le iau pe rând. Pentru că, din cauze, se văd soluții.
Și nu sunt prețurile mari. E mult mai mult.
Dar ajung și acolo.
Și e un studiu personal din experienta mea, studiu din care cei din industria ospitalitatii și nu numai, pot învăța.
E putin mai lung ce am scris aici 🙂 dar poate merita citit de catre cei interesati.

1. NEADAPTAREA PREȚURILOR

Litoralul românesc nu are prețuri mari. Are prețuri neadaptate la realitate.
Și atunci… sau scazi prețurile si pastrezi realitatea, sau adaptezi realitatea in sus la nivelul preturilor.
Trebuie să te gândești așa:
Relieful nu te ajută, nu ne putem compara cu Grecia, cu coastele și munții ei care coboară în mare. Sau view-ul de pe Coastele Italiei sau Coasta de Azur. În acest caz, dacă ai litoral plat și anost, fără view, ca să reziști în piață trebuie să adaugi ceva.
Bulgarii au adăugat “value-for-money”.
Turcii au creat hoteluri mari pentru economia de scară si au adăugat “all-inclusive”
Samd.
Deci ei au realizat ca nu au nici o șansă sa se compare cu alte destinatii si au optimizat oferta, adaptand-o la realitate si adăugând ceva.
Poți păstra și prețurile mari, sau chiar să le crești… dar trebuie să adaugi ceva. Experiențe (masaj la toți clienții, super Spa-uri, restaurante Michelin, decoruri spectaculoase, răsfăț, valeți în toată Mamaia care îți parchează mașina, brand-uri celebre, vedete din străinătate ambasadori, spectacole, beach parties cu Lady Gaga, ceva :))… am enumerat aiurea acum).
Și atunci adaptezi realitatea la prețuri. Crești realitatea și prețurile nu vor mai părea mari.
Si atragi turisti si de afară.
Dar dacă realitatea este joasă acum, prețurile par mari.
LIPSA ADAPTĂRII PREȚURILOR LA REALITATE ESTE PRIMA CAUZĂ.
—————-

2. EXPERIENȚA OSPITALITĂȚII ȘI RETENȚIA CLIENȚILOR

România nu are experiența ospitalității și a gândirii pe termen lung. Cei 50 de ani de comunism au întrerupt o potențială dezvoltare.
Dacă urmăriți standardele ospitalității din locurile cu tradiție în turism o să vedeți 3 tipuri de afaceri care au succes demonstrat în timp, restul sunt locatii cum o sa vedeti la punctul urmator.
Cele 3 modele de succes sunt:
• Afacerile de familie, unde know-how-ul de gazdă s-a transmis din generație în generație și, de cele mai multe ori, veniturile familiei erau dependente de satisfacția respectiv revenirea clienților. Vedeți astfel de locuri în Austria, Italia, Franța…
Copiii, deja nepoții, au preluat acest know-how.
• Lanțurile internaționale sau hotelurile independente dar afiliate unor lanțuri sau standarde unde calitatea actului ospitalier este sistematizată. Chiar dacă este un proces “industrializat și rece”, calitatea serviciilor este o promisiune și este respectată. Primești value-for-money.
• Locații independente sau tip boutique în locuri speciale, unde focusul nu este mereu pe servicii dar compensează altceva (view-ul / locul / apropierea de ceva / pasiunea fondatorului dacă este ceva tematic, etc)
Litoralul mării Negre nu are (sau sunt foarte puține) locații din categoriile de mai sus.
Pe litoralul Mării Negre majoritatea locațiilor (mă refer în principal la hoteluri, restaurante dar și alte locuri unde experimentezi vibe-ul de la malul mării) sunt sau foste unități comuniste dobândite de diverși și renovate … sau locații noi construite de oameni care nu au neaparat un know-how turistic sau nu trăiesc din asta (în sensul că nu este afacerea lor de bază) sau care vor recuperarea investiției mâine dacă este posibil.
Hoteluri și restaurante construite de fotbaliști, antreprenori din alte domenii, oportuniști, samd.
Nu există locații afaceri de familie cu minim o generație în spate, lanțuri hoteliere consacrate sunt puține și nu sunt bine integrate în standardele lanțului (din cauza experientei reduse a personalului, gradului mare de schimbare a personalului, conceptul “e bine si asa”, lipsa de consistență a calitatii pe termen lung, sezon scurt, samd) iar locații speciale din ultima categorie de mai sus… nu sunt din cauza ca nu există ceva special la litoralul României.
Poate sunt 2,3 locații prin Mamaia si cam atat.
DECI LIPSA UNITĂȚILOR DIN CELE TREI CATEGORII DE SUCCES DE MAI SUS ESTE O ALTĂ CAUZĂ.
SOLUȚII:
-investitia in afaceri de familie, unde se implică membrii familiei
-afilierea la lanțuri
-locații speciale, inspiraționale, create cu pasiune
——————-

3. MODELUL DE BUSINESS “TAKE IT AND RUN” “PUNE MÂNA ȘI FUGI”

Acesta este un model de business
Pune mâna, ia și fugi.
Nu contează gustul pe care il lasi clientilor, oricum vin altii.
Este modelul de business folosit în domeniile în care rotația clienților este mare și trăiesti doar din clienti noi si nu din retenția clienților vechi.
În sectorul ospitalității, acest model de business există de obicei în locațiile cu trafic foarte mare de turiști noi. Cu siguranța ati mâncat prin parcuri de distracții, restaurante lângă locuri celebre sau simboluri celebre, sau locuri pentru copii, samd. Acolo de obicei mergi o dată și gata. Nu mergi la Tour Eiffel sau Madame Tussauds de 10 ori. Mergi o dată și gata. De obicei, serviciile acolo sunt scumpe și de slabă calitate pentru că nu e nevoie de mai mult. Vin mereu alți clienți si daca sunt si captivi (singurul restaurant din zonă), modelul de business “le iau banii si nu îmi pasă” e la el acasă.
Au mai apărut între timp platforme si review-uri online unde se poate transmite experiența clienților vechi la clienții noi înainte de a ajunge acolo, etc… dar modelul acesta de business nu a fost afectat suficient si a rămas.
Am fost anul trecut în Florida intr-un hotel dezastruos care era plin de clienți.
De ce?
Erau clienti captivi. Hotelul era in parcul Universal si copiii trăgeau de părinți acolo. Servicii zero dar full de clienți. Până epuizează toată America, pot câștiga linistiti.
Și copii noi se nasc mereu. Clienti noi tot timpul.
Li se rupea de clienți. Inclusiv micul dejun era automatizat. Îți făceai omletă și pancakes la ceva utilaj. Oribile, le-am aruncat.
Si Cola era la o masinarie unde vedeai cum amesteca apa de la robinet cu ceva gaz și ceva soluție neagră.
În România, se aplică acest model. Ia-le banii și vedem noi.
În special pe litoral. Doar că, România nu poate trăi din turisti noi și, cum spuneam, nici nu există ceva special la Marea Neagră care să susțina acest model. Poate doar fete frumoase.
Cand turiștii se epuizează, nu mai ai alții noi.
Daca nu ai un grad ridicat de întoarcere al clienților, e de rău.
Litoralul Mării Negre si toate zonele turistice din România au nevoie de un model de turism cu turisti care se întorc. Altfel, turismul moare.
DECI FOLOSIREA UNUI MODEL DE BUSINESS GREȘIT ESTE A TREIA CAUZĂ !
SOLUȚIA:
Schimbați modelul.
Nu lăsati impresia ca doar luați banii clienților ca si cum nu i-ati mai întâlni. La anul trebuie sa revină.
—————-

4. LITORALUL MĂRII NEGRE NU ARE BRAND

Dacă vă uitati la alte locuri, exista ceva cu care asociezi vacantele.
În Italia e Dolce Vita, mâncare bună, relaxarea italiană, prosecco, stil.
În Grecia sunt plaje superbe, munți care dansează cu marea, sate pescărești, mâncare traditională, muzică, Mamma Mia.
În Franța pe Coasta de Azur e poezie, film, artă, decapotabile, feelingul retro de coastă, cosmopolit, view.
În Turcia e all inclusive, te simți sultan 7 zile, totul la botul calului… e industrial dar te distrează.
În insule nu mai are rost să spun.
În Ibiza, Mikonos, etc e party, tinerețe, no sleep, muzică, extravaganță, etc
În Bulgaria e ieftin și bunicel.
Marea Neagră? Ce e?
Cu ce o asociezi?
Suntem ca si produsele No brand.
Ce se intampla cu produsele No brand in supermarketuri?
Răspuns corect: sunt ieftine.
E Marea Neagră ieftină?
Nu.
Deci, ori esti brand, ori esti ieftin.
Marea Neagra nu e nici brand, nici ieftină.
Bulgaria e ieftină. Ei au stiut să aleaga varianta corectă. Nu sunt brand, dar sunt accesibili.
Sunt ca și mărcile acelea ale supermarketurilor. Nu sunt branduri dar sunt ieftine si bunicele.
Deci,
CAUZA A PATRA CAUZĂ PENTRU CARE NU FUNCTIONEAZA LITORALUL ESTE LIPSA POZITIONARII ȘI ASOCIERII.
Aici sunt vinovati atat cei care reprezinta autoritatile cat si operatorii. Si o alta cauza aici este lipsa asocierii operatorilor.
Operatorii romani (hoteluri, restaurante, pensiuni) nu înțeleg ce înseamnă competiția.
Ei cred că vecinul este competiția.
Nu. Stiti cine este competitia?
Grecia, Bulgaria, Lacurile, Muntii, Untold 🙂
Litoralul Marii Negre concureaza cu alte zone sau chiar alte locuri unde oamenii stau la soare in vacanta si se distrează.
Nu mai concurați între voi! Uniți-vă si creati un brand de litoral. Ceva consistent.

————

5. SEZONUL ESTE SCURT ȘI NU ESTE GÂNDIT CA SĂ FIE PRELUNGIT.

Aici este o cauză naturală.
Si daca ai sezon scurt, normal că nu poti investi in servicii bune pentru că nu ai timp si mereu lucrezi cu oameni noi care nu au timp sa fie pregatiti.
Dar, dacă sezonul este de 2 luni… căutati alte chestii care se fac la mare.
Măriti sezonul!
Stii ce e interesant?
30 % din turisti nici macar nu intră in apă la mare. Sau intra doar cu picioarele.
La mare poți face multe lucruri.
Daca s-ar investi in activitati extra sezon + pachete seniors mai ieftine în 15 aprilie -30 mai, si 1 septembrie -15 oct… am avea 6 luni de sezon…nu 2 luni cum spuneti voi.
Cannes, Franța, de exemplu este un oras al evenimentelor su festivalurilor. Din februarie pana in octombrie.
Am fost de multe ori acolo si il stiu ca in palmă deja. Participantii de la evenimente nici macar nu mai folosesc marea. Folosesc ideea de a fii la malul mării. Evenimentele la malul mării au un farmec. E acel aer de mare. Și uite cum faci sezon de 9 luni.
Era un exemplu.
———

6. LIPSA EDUCAȚIEI, CARE ALUNGĂ TURISTII EDUCAȚI

Dacă nu ai educatie (si in România nu ai), poti compensa asta cu reguli.
Clienții care nu merg pe litoral in Romania spun că pe litoralul românesc vezi masini pe plajă, construcții neterminate, gălăgie, atmosferă de mahala uneori, muzică nepotrivită în boxe portabile, pungi și plase aruncate, mizerie, samd…
Dacă turistii nu sunt educati, poti sa elimini asta prin reguli. Reguli atat la turisti cat si la operatori.
————
Sunt 6 cauze care au dus la acest declin.
Binenteles, acum s-a adaugat si disparitia unei categorii de clienti care au renuntat la mare din cauza cresterii preturilor in general (inclusiv pretul transportului pana acolo), dar litoralul românesc este relativ mic și poate atrage clienti noi dacă se rezolvă cele de mai sus.
Si da, … poate că acest declin este un lucru bun, care va schimba complet optica.

Recomandă

31 Comentarii

  1. Articolul e spot on, tot ce a scris e adevarat, foarte bune si sugestiile, daca ar ajunge la cei care chiar pot influenta ce se intampla pe litoralul romanesc.

  2. Nuj cu ce se ocupă Călin, însă unul ca el ar fi mega pe un post de secretar de stat în ministerul turismului, sau consultant, cu un contract imbatabil, pe 10 ani, cu puteri largi. Să așeze pe șibe turismul de pe litoral.
    Chapeau!

      • Bravo,
        Ce ați enunțat e marketing pur. Așa trebuia făcut de când lumea. Un șic electric nu le strică. Își vor regândi tot businessul sau vor închide și vor veni unii mai motivați, care au făcut banii greu și vor avea grijă de investițiile lor și implicit, de clienți! Vom reveni în acest caz și noi pe litoralul românesc după 20 de ani..

      • Interesant articol, ajung idei din el si pe litoral? La antreprenori, turisti sau chiar administratie?
        Evolutia incepe cu noi, daca vrem sa il tragem de maneca pe cel ce arunca gunoaie, tipa, asculta muzica la maxim.. poate poate

    • Lipsa educației, asta e buba :
      – educație civică, a tuturor, de la turiști la cei din servicii
      -lipsa unei culturi a ospitalității
      – lipsa unei oreocupari în direcția unui turism civilizat a factorilor de decizie, sau spus, dezinteres total.
      Din nefericire, cele de mai sus se potrivesc în toate domeniile de activitate din țara noastră

  3. N° 5, chestia cu sezonul scurt…nu prea ține. Tot 2 luni de sezon au și bulgarii, cel puțin în partea de nord.

      • Bine punctat. Eu am vazut ca la Balcic se poate. Au turisti 12 luni din an.
        Acolo probabil 90 % dintre turisti nu intra in apa 🙂
        Nu trebuie sa aliniem sau sa comparam litoralul romanesc cu statiuni celebre ajutate de clima. Trebuie doar sa-i gasim activitatile care sa aduca oamenii acolo.
        Litoralul romanesc are prima sansa, este la doua ore cu masina fata de trei milioane de clienti doar din Bucuresti, mai sunt ceva orase in apropiere cu multi potentiali clienti
        Eu am facut drumul in extra sezon doar sa mananc o masa in Agigea

  4. Da ce spune în articol este ok dar a uitat un amanunt parcarea mașini sa fie la un preț rezonabil dacă este gratis cu atât mai bine .
    Cred ca Grecia stă cel mai bine mai ales în insule la umbra măslinului lînga plaja și nimeni nu te întreba de nimic

    • Parcarea nu este niciodată gratis. Dacă e publică e suportată din taxele și impozitele cetățenilor. Tot o plătești, dar nu direct. Dacă e a hotelului, e inclusă în prețul serviciilor. Și în Grecia parcarea e inclusă în prețul hotelului sau al restaurantului, unde sunt parcări publice pe faleză primăriile recuperează bani din taxele plătite de comercianți. Ideea e că cineva tot plătește pentru ea.

  5. Parte cu sezonul scurt nu mai este actuala. Vedem cum s-a schimbat vremea si pot spune din prorpia experienta ca sezonul este din mai pana in septembrie (inclusiv), deci 4 luni minim. Dar ce te faci cand vii pe litoral la inceputul lui Iulie (cum am mers noi anul trecut) si “operatorii” nici nu au terminat amenajarile. Cred ca la sezonul de 2 luni (desi insist ca ar fi lejer 4) se adauga lenea, care ii face sa nu se pregateasca din martie pentru sezon, ci sa astepte pana ajung in punctul in care sezonul se termina deja si ei nu au terminat amenajarile.

    Eu personal as muta un festival cum e Neversea in mai, la o saptamana dupa deschiderea de 1 mai.
    In plus, mai era si Liberty parade in sud, care ar merge minunat a doua saptamana din septembrie. Si uite cum extinzi sezonul

    • Festivalurile de muzică se fac peste tot vara, când oamenii au concedii, pentru a putea veni cât mai mulți. Ai participat la vreun festival mișto prin vest în luna mai?

  6. În plus la punctele enumerate mai sus ar fi și haosul noilor construcții care transformă bietul litoral românesc (mai ales în nordul Constanței) într-un cartier de blocuri fără spații verzi, neaerisit, ca într-o mahala dar cu construcții noi și moderne, lipsa parcărilor și a prețurilor nesimțite pentru parcare, construcții de hoteluri chiar pe plajă, lipsa toaletelor sau toalete privatizate unde se cer bani de zici că îți cumperi de mâncare (chiar nu se poate wc-uri fără plată?), prezența “rechinilor” comercianți (babuini, hiene, maneliști, interlopi, cefe late) care închiriază plajele, devin stăpâni peste noapte și te jupoaie de bani când te prinde cu închirieri de plastice, lemn și umbrele la niște prețuri de-ți piere cheful relaxării și al vacanței, lipsa de educație și nesimțirea turiștilor care plantează chiștoace de țigări în nisip, coșuri de gunoi mici care se umple până la jumatea zilei și dau pe dinafară, plaje necurățate de mizerii, alge, plastice, etc., vânătoarea poliției locale a turiștilor pentru parcări în vârful sezonului, prețuri foarte mari percepute pentru parcarea mașinii special concepute pentru a parca toți interlopii, mafioții cu mașini scumpe în dauna oamenilor de rând, construcții înalte și dese ce obturează prezența soarelui pe plajă seara (asta e cea mai mare greșeală, e păcatul turismului românesc), lăcomia afaceriștilor care împing prețurile la niveluri stratosferice, astronomice de parcă ar fi ultima masă pe pământ, etc. Cam acestea sunt DETALIILE care pun pe fugă baza turismului, românii, care au văzut că sunt mințiți, țepuiți din toate părțile și acum se duc în Bulgaria, Grecia, Turcia pe bani mai puțini și cu oferte mai frumoase.

  7. Este f.adevarat dar cum se intimpla in fotbalul Rominesc, unde conduc Machedoni.
    Vind copii pentru bani si nu le pasa ce ramine in tara.
    Nu am nimic cu Machedoni dar, au gasit tara unde pot face c’è vor. Iar rezultatul se vede. Nu avem legi, nu se applica, poti fura cit poti si aroganta celor care a furat totul dupa comunism acum se vede.

    • Comentariul tău nu are nici o legătură cu articolul, dar simplul fapt că îl începi cu Nu am nimic cu machedonii.. arată că ai ceva cu ei. În rest faci acuzații și fabulezi.

  8. Sunt convins că mai degrabă se va închide decat să se schimbe ceva. Și nu e vorba numai de turism. E în mentalitatea românului, în general, și a antreprenorului român, în special, de a se îmbogăți peste noapte. Conceptul poate fi asociat cu ușurință hoților și, de fapt, în mare parte, afacerile în România sunt hoții. Din păcate au ajuns să fie pe față și, de multe ori, legiferate. Probabil prima schimbare ar trebuie să fie la nivel de nație, dar asta e foarte greu dacă nu cumva chiar imposibil.

    • Dacă nici după sezonul ăsta nu se schimbă nimic atunci și-au făcut-o cu mâna lor. Eu cred că nația se schimbă, dar autoritățile nu țin pasul, și mulți antreprenori la fel, cred că le vând turiștilor de acum 15 ani serviciile tot de acum 15 ani.

  9. Cred că acest articol ar trebui folosit ca studiu de caz pentru orice student la marketing sau turism. Foarte cuprinzator, si aplicabil pentru mai multe zone turistice din tara. As mai adauga un punct aici: tichetele de vacanta, care au creat un client atipic pentru aceasta industrie.

  10. Mai adaug si eu ceva….

    Lipsa de MINIM interes al autoritatilor (in special locale).

    Am trecut saptamana trecuta prin Vama Veche… pai cand o apuci spre faleza o sa observi exact pe marginea drumului boschetii de 2-3 metri…. dintre care unii efectiv te zgaraie la picioare cand treci – iar ceilalti sunt ata de mari – ca nu vezi plaja.

    Intreb si eu serviciile specializate din zona – Oare nu era posibil de taiat? ierbicid? ars dreaqului tot de acolo?

    De praf, denivelari, locuri de parcare, etc… nu mai vorbim… zic o chestie simpla – sa tai boschetii cat casa…

    Asta e… lipsa de interes

  11. O analiza buna si la obiect. Nu cred ca numai un sezon prost va duce la schimbari majore in turismul de pe litoral. Cred ca este necesar si cu o combinatie de educatie/cunostiinte precum si o asociatie/organizatie care sa aiba o viziune a ce si cum ar trebuie sa arate litoralul peste 5/10/20 de ani. Mie imi este frica ca aici este una de “bubele” importante. Nu avem persoane competente sa schimbe ceva.

  12. Litoralul nostru a fost atrăgător în anii 70 când era plin și dde turiști străini. Acum este o mizerie vândută scump!

  13. În România avem ignoranța asta, că soluția simplă găsită de x e de fapt bună, dar restul sunt proști că n-o aplică. După părerea mea, aproape tot ce în postare e greșit pentru că se bazează doar pe presupuneri. Litoralul nostru nu e în declin. În declin era dacă acum ar fi mai nasol ca acum 15 ani – nu e. Dacă n-are avântul pe care sperau unii să-l aibă nu înseamnă că e în declin.

    BS. Autorul n-a văzut încă prețuri mari, poate. Am plătit în 2008 1500 de euro la un hotel (3 zile) fără să primesc vreun masaj. Chestiile extravagante sunt unde vin mulți oameni cu bani, la noi încă nu sunt destui. Dacă te uiți în Mykonos sau Santorini n-ai să găsești ce spune acolo autorul, la prețuri mult mai mari. Restaurante Michelin pentru sezon de 2 luni, da, are sens.
    Vor fi, că litoralul se dezvoltă.
    Eu nu cred că autorul a discutat vreodată cu cineva din industria ospitalității. Din afară e ușor să vorbești despre „modelul de business”. Turiștii se întorc, că nu a fost gol litoralul românesc. Mulți se întorc fix la același hotel dacă au fost condiții bune. Iar când dai un ba, ai și la noi condiții bune.
    Nici n-o să aibă brand, e doar un litoral în estul Europei. Nu e nici scump (doar mai scump ca stațiunile cu turism bazat pe volum), nici ieftin, nici exclusivist. Pot fi promovate lucrurile bune, da, dar n-o să fie vreo coastă de Azur sau Amalfi. Că n-are cum.
    Da, poate. Dar asta ține de infrastructură, nu numai de hotelieri. Evenimentele se organizează prin administrația locală, mai avem de așteptat pentru asta.
    BS. Ăștia suntem, latini, balcanici, necizelați.

    E ușor să-ți dai seama că absolut tot ce scrie prin presă e praf în ochi. De asta nu evoluăm, că ne concentrăm pe lucrurile care nu contează. Important e că dai 300 de lei pe parcare și șezlong, nu că e scump peștele la nu știu ce restaurant. Sau lipsa transportului, că nu se merge doar din București. Localuri faine și hoteluri bune erau în Mamaia și prin 2005, când am fost eu ultima dată acolo. Sunt convins că sunt și acum, nu te obligă nimeni să stai lângă o boxă cu manele. Iar legat de prețuri, eu mă întreb dacă cineva a ieșit în Turcia pe stradă, să vadă care e viața pe acolo – ar fi culmea ca acolo fix același lucru ca la noi să fie la același preț. La fel în Bulgaria sau Serbia. La noi la Dunăre dai peste 20 de lei pe o limonadă, cât să coste la Mamaia? Dar în același timp nu bei bere în nordul Italiei cu 3 euro, cel puțin nu în zone turistice.

    „În Italia e Dolce Vita, mâncare bună, relaxarea italiană, prosecco, stil.” lol. În Italia mâncarea e bună dacă o cauți, iar prosecco e o porcărie. Stilul e în cultura lor, dar ăla nu e de ieri de azi.

    • Bla bla bla…. atâtea rânduri fara a spune nimic concret, dar oricum e bine că și-a dat cu părerea și cineva din horeca….

    • Litoraul românesc e ce e și nu e nici cel mai ieftin și nici cel mai scump – nu văd de ce trebuie să fie o țară dă șit ca să mergem toți buluc; fiecare oferă ceva, e la alegerea turistului. Văd că n-au apărut punctele, pentru că am făcut referire la cele 6.

      @Catalin: n-am nici o legătură cu horeca. Doar că am fost în 2-3 țări și am mai plecat urechea la ce mai spune unul sau altul din horeca și, ca de obicei, internetul și presa sunt pe lângă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.