Da, s-au băgat Manele la Neversea, Adrian Minune likes Asa sunt zilele mele by Salvatore Ganacci. Că a fost o găselniță de marketing sau dorința DJ-ului de a atrage atenția, că face des din astea, e altă discuție. Oricum, Neversea și-a făcut PR suficient, la anul viitor vor vinde pe rupte. Eu personal am încetat să mă arăt indignat de anumite aspecte ce țin de societatea românească. Ăștia suntem, cu asta defilăm, și pe Youtube trending e plin de manale și cocalari, hai mai bine să vedem ce putem învăța din treburile astea. Chiar dacă nu îți plac manelele decât la caterincă sau manelele e viața ta, ca om de marketing nu poți ignora preferințele publicului. Ce putem învăța de la maneliști despre marketing și promovare? Câteva idei mai jos.
Maneliștii știu exact ce își doresc clienții lor, și le oferă fix asta
Da, manelele sunt nașpa, despre bani, dușmani, femei și valoare. Dar fix despre asta cântă și hip-hop-erii americani, și cei care cântă reggaeton. Asta este, nu toți ascultăm Vivaldi, dar ca marketer îți dai seama că e foarte important să oferi clienților fix ce își doresc clienții, să adaptezi produsele sau serviciile tale până când ele ajung să fie apreciate de public. Fix ce fac maneliștii, livrează ce se caută. Dacă românii ar începe să asculte doar muzică simfonică, vă garantez că toți maneliștii s-ar reprofila, că voce au. Vezi aici cum cântă Andrea Bocelli, pardon, Adrian Minune.
Maneliști știu să se promoveze în rețelele sociale unde publicul lor este activ
Noi care ne învârtim prin social media tot testăm ultimele aplicații și rețele sociale, credem că asta ne va ajuta să găsim mai mulți clienți, să creștem vânzările, tot sperăm la un miracol. Maneliștii nu se agită așa de mult, ei știu ce funcționează, știu unde stă audiența lor pe internet, și sunt foarte activi acolo. Nu m-am lovit de maneliști pe Instagram, Twitter sau Pinterest, dar sunt foarte activi pe Facebook și Youtube, că acolo pot vinde ei foarte bine. Și crează mai ales conținut video, că asta convertește pe felia lor.
Maneliștii comunică într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor
Am mai scris de multe ori despre limbajul de lemn, care din păcate încă este folosit de multe companii în comunicarea cu clienții lor. Maneliștii respectă foarte bine prima regulă, write like you talk, în cazul lor sing like you talk. Știu, noi râdem la dezacordurile gramaticale, dar ei comunică pe înțelesul ascultătorilor. Asta nu înseamnă că brandurile ar trebui să comunice cu greșeli de exprimare, dar e important să ai mesaje simple, ușor de înțeles de către clienții tăi, atât în campaniile de marketing cât și în pliante, materiale de prezentare, descrieri de produs etc. Nimeni nu salivează citind fișe tehnice sau specificații de produs.
Închei cu ce spunea Ambasadei Suediei pe Facebook despre manele:
„Asa sunt zilele mele, Una buna, Zece în care nu îi desconsider pe ceilalți în functie de cine sunt, pe cine iubesc sau ce fel de muzica ascultă”.
Salut, interesant articolul dar neargumentat. Ai folosit in intrducere o formula total nefericita „astia suntem cu asta defilam” care ne pune oarecum in aceasi oala. Din punctul meu de vedere tu nu ai nimic in spate pe ce te bazezi cind spui ca manelistii fac bine ceea ce fac, ai cam scris asa dupa ureche articolul asta care fara indoiala de o opinie personala. Ar fi fain si interesant sa fie una mai bine argumentata si sa fi atent totusi la cum te exprimi. Nu ne poti pune pe toti in aceasi oala si cu siguranta nu poti sa spui ca oricum suntem un popr de manelisti si ca hai sa nu ne mai cacam atita pe noi. Schimbarea nu vine decit prin cei care nu vor sa accepte stats-qou-ul.
Astept niste raspunsuri argumentate si te rog nu venii cu replica ca nu am inteles. Aia e arma omului care nu a vrut defapt sa spuna nimic. am inteles.
Nu am spus că suntem un popor de maneliști, ci că foarte mulți ascultă manele. Dacă te uiți la clipul cu filmarea de la Neversea, 90% din cei de acolo cântau versurile, nu e ca și cum le auziseră prima dată. Dacă e festival de muzică electronică asta înseamnă că majoritatea celor de acolo au crescut cel puțin cu manelele. Că le ascultă sau nu frecvent e altă discuție. Evident că articolul e o opinie personală, de aia scrie sus blog, pentru că aici îmi dau cu părerea. Dacă scria sus firmă de cercetare de piață era altă discuție.
În trending pe Youtube e plin de dance, electro, house și trance, doar că nu, deci nu poți ignora oamenii ăștia, oricât de mult am vrea să părem culți. Eu spun doar că un om de marketing nu poate ignora preferințele publicului. Avem client ce vinde pe online (mult) fix acestui public țintă, dacă s-ar apuca de discriminat pe ideea că maneliștii sunt mai prejos ca restul clienților probabil ar face foamea.
As mai adauga aici ca manelele sunt un gen de muzica inventat pentru populatia romaneasca. Rromii isi canta melodiile in limba lor, pe stilul lor, destul de diferit de manelele cantate pentru romani.
Da și nu, că au și sârbii, croații turbo folk-ul, care seamănă destul de mult, tot cu influențe turcești.
https://www.youtube.com/watch?v=sy3dQ0t8eT8&list=PLoVRSNB15Klxke1FxZjjov60Ol6Ek6q8C
Turbo folk-ul are la baza muzica orientala si influente tiganesti. Tiganii sunt pastratorii memoriei muzicale balcanice, de aici asocierea lor cu turbo folkul. Dar daca te uiti pe youtube poti sa gasesti melodii tiganesti, nu neaparat orientale.
Clar, muzica lăutărească zic și eu că e altceva. Romica Puceanu de ex.
Din ciclul Fascinata și Cocālara Românie.
sa ma bag si eu in seama. in 2007 intr-o vacanta prin italia, am nimerit zilele orasului Bergamo. Singurii romani din anturajul meu era doar prietena mea restul erau italieni 100%. Italienii mi-au recomandat sa merg la concerte pentru ca este invitat cel mai tare dj din zona. Si m-am dus. Am ascultat la vremea aia, nu mi-e frica de bau bau, 4 nopti si 4 zile, as da zile de la mine si altele si culmea toate pe house mix. Sa vezi cum dansau italienii de rupeau, si spuneau ca e o combinatie de afro. Asa ca nu ma mira de ce va mirati voi de patania asta mai noua.
Prea tare asta cu nu mi-e frica de bau bau pe house. 🙂