Fix la articolul despre cozile din epoca comunistă îmi comenta cineva pe un grup de Facebook cu binecunoscuta placă – da, erau cozi la alimente, dar statul le dădea tuturor românilor casă și serviciu, nu ca acum, când nu găsești joburi sau ești prost plătit.
Mie mi se pare că și aici sunt două bule distincte în România – oamenii bine pregătiți care au salarii bune și își găsesc ușor de muncă, și oamenii ce lucrează pe joburi entry level, care sunt dispensabili din punctul de vedere al companiilor, deci plătiți cu salarii mici. Mă înșel?
Sunt multe situații în care oamenii sunt blocați într-un job prost plătit și nu pot ieși din el din motive perfect valide, dar sunt foarte multe cazuri în care oamenii se plâng că sunt prost plătiți dar nu fac nimic pentru a își schimba situația. Nu se reprofilează pe alt domeniu, nu fac niște cursuri pentru a avansa, nu sunt dispuși să își schimbe orașul unde trăiesc, pentru un job mai bun. Doar se plâng că e greu, și așteaptă ca alții să facă ceva pentru că lor le e greu. Mereu alții, nu ei sunt vinovați.
Am prins criza din 2008, cam știu cum sunt vremurile când nu se găsesc joburi, acum din fericire nu suntem într-o astfel de perioadă. Chiar și cu pandemia, oamenii buni sunt căutați. La cum văd eu lucrurile, există 2 variante în care poți fi prost plătit în ziua de azi:
- Ești la început și nu ai experiență, deci ești prost plătit pentru că angajatorul știe că nu ai multe opțiuni și nici nu aduci o mare valoare prin munca ta, și atunci trebuie să reziști un pic, până ai minim 1 an vechime, ca să poți găsi ceva mai bun. Durează 3-6 luni până când un om fără experiență începe să dea randament la postul lui.
- Faci o muncă ce nu aduce valoare adăugată mare și ești ușor de înlocuit, deci angajatorul nu e dispus să îți ofere un salariu mare, deoarece nici profitul final obținut de pe urma ta nu e mare. Soluția aici nu e deloc simplă, înseamnă reprofilare pe alt domeniu unde poți aduce valoare mai mare, înseamnă uneori mutarea într-o zonă geografică mai bine dezvoltată, înseamnă cursuri și studii pentru a avansa, deoarece școala nu se termină niciodată, tehnologiile se schimbă rapid.
Încerc să nu mai țin nici partea capitaliștilor, dar nici a socialiștilor. Zic că statul trebuie să îi ajute pe cei care nu pot lucra deloc sau nu câștigă suficient pentru a trăi, și statul trebuie să asigure în același timp un context favorabil, în care firmele private să se poată dezvolta și să ofere salarii decente.
Totuși, acele salarii vor fi mereu corelate cu ceea ce știu oamenii să facă, într-o economie de piață. Nu poți spune că trebuie să câștigi 3000 de euro lunar net (Hello Mr Cîțu) la privat, când știi doar să întorci cartofii la Mc, deci ești ușor de înlocuit. Cam așa funcționează lucrurile, de regulă ești plătit în funcție de ceea ce știi să faci și cât de bine te descurci.
La voi prin domeniu cum e, se găsesc joburi în perioada asta?
Maskdepot – măști personalizate pentru afaceri și nu numai.
Pe tot ce tine de tehnologie, IT, online sunt joburi si nu se gasesc oameni in perioada asta. Mai greu la restaurante, hoteluri, dar cred ca e ceva sezonier acolo.
Nu se gasesc oameni la salariile pe care le dau si pretentiile pe care le au.
Pretențiile angajaților sau ale angajatorilor?
Pretentiile angajatorilor 😀 Sa fim seriosi, si nu vorbim acum doar de IT, daca nu gasesti suficienti oameni, mai maresti un pic oferta daca nici asa nu merge, te apuci si faci cum au facut cei de la Mittal Steel intr-o vreme. Nu gaseau sudori destui pentru ce nevoie aveau, au mers prin sate si plateau oamenii sa vina sa faca un stagiu de pregatire la ei, parca 3 luni daca imi amintesc bine. Din ce spuneau, nu au reusit sa acopere 100% cat si-ar fi dorit, dar erau multumiti de rezultatele obtinute. In fine se gasesc solutii, sigur e mai greu cand esti antreprenor mai mic, dar asta e viata.
Cred ca vaicarelile de genul sunt doar o parte din adevar. „Nu gasesc oameni (mai ales in IT) „, uitand sa spuna „gasesc prea scump si nu imi convine asa ca aleg sa ma plang”.
Ai să râzi, dar și în IT e aceeași problemă, forță de muncă necalificată cu pretenții salariale de senior, că vorba aia, dacă ai terminat facultatea trebuie să ceri minim 2000 de euro salariu, chiar dacă nu știi să scrii două linii de cod fără Google. Eu râd că nu am legătură directă cu domeniul, dar și mulți angajați și mulți angajatori sunt rupți de realitate, și de multe ori problema nu e salariul.
Ar trebui făcute niște lămuriri după nostalgismele ceaușiste.1.Locuințele pe care erau bucuroși mulți că le primeau Moca erau locuințe de serviciu ,nu proprietate personală,iar statul comunist te putea da oricând afară din ele .2.Iar la locurile de muncă erai repartizat tot de băieții partidului așa cum vroiau mușchii lor ,nu la propria ta alegere.În 9 din 10 cazuri munca se făcea la mișto așteptând să treacă timpul (Timpul trece leafa merge).Se producea marfă de calitate proastă și foarte proastă.Căt despre salarii, ele nu aveau nici o legătură cu realitatea , fiind date din capul unor băieți habarniști cu doar o școala de partid intensivă . Și apoi în penuria cronică de alimente și bunuri de larg consum nu aveai ce să faci cu banii din salarii.
Corect. Și am impresia că mulți din cei care regretă acele vremuri nu prea voiau să muncească, deci era sistemul ideal pentru ei.
Cel puțin pe zona de marketing online, copy, social media zilnic văd anunțuri de joburi sau firme care caută colaboratori pe proiecte, și majoritatea oferă posibilitatea de work from home.
Da, sunt 2 bule distincte, una de 20%, total ruptă de realitate, cu salarii bune şi scaune căldicele şi alta de 80% care lucrează pe salarii mici în condiții de mizerie. Cum dracu să progresezi într-o țară care nu mai are economie proprie şi care a ajuns colonie a multinaționalelor, iar guvernanții preferă să aducă muncitori din Asia şi Africa, la cererea UE, decât să ofere salarii mai bune propriilor cetățeni?
Ești sigur că românii vor să lucreze pe acele joburi? La fel s-a întâmplat și în Vest, Italia, Spania, Germania, Anglia erau pline de români, polonezi etc pentru că ai lor nu mai voiau să lucreze anumite joburi.