Am mai scris despre asta și în trecut pe blog, una din preconcepțiile pe care încă le văd în zona de marketing este că trebuie să targetăm cu reclame mai ales tinerii, că ei sunt cei care cheltuie bani, când în realitate oamenii bogați, cu puterea de cumpărare reală, sunt de fapt baby-boomers și gen X, adică cei cu vârste între 60 – 69 de ani sau 44-59 de ani.

Sigur că sunt și nuanțe, dacă vinzi chestii pentru tineri, gen machiaje și haine la modă acum, o să mergi pe millenials sau gen Z, tinerei și adolescenți, dacă vinzi concerte și festivaluri la fel, dar dacă vrei să vinzi mașini de la 100k euro în sus sau vacanțe exotice de 10k s-ar putea să ai mai multe șanse afișând reclamele celor care chiar își permit ce vrei tu să vinzi.

Unde sunt de fapt averile în Statele Unite, pe generații, de aici:

Nu zic că ar trebui să nu mai includem tinerii în segmentare, în fond cum îi crești așa îi ai și e mai ușor să convingi pe cineva care încă nu e loial unui brand să încerce ceva nou, față de cei care utilizează de ani de zile aceleași branduri și sunt mulțumiți de ele.

Plus că tinerii sunt mult mai dispuși să dea banii pe experiențe, față de seniori, unde trebuie să vii cu argumente practice, să lucrezi pe rațional, să filtrezi între pensionari și cei care chiar au avere, și e mai mult de muncă să convingi pe cineva trecut de 60 de ani să cumpere produsul tău, nu e suficient să scoți un text siropos.

Totuși, cred că marketingul încă ignoră seniorii, în reclamele la mașini scumpe apar tot tinerei care în realitate încă stau cu părinții. Idem la bănci, deși când ești tânăr abia dacă încasezi salariul în bancă, nu se pune problema de fonduri de investiții sau de economii.

Păreri?