Găsește un job stabil în 2026: Cea mai frumoasă minciună pe care ne-o spunem singuri

Citind mai multe articole despre Jack Dorsey și cum a dat el afară de la Block 40% dintre angajați (aproape jumătate din firmă!) folosind AI-ul ca justificare, m-am întrebat: mai e cineva care crede, în 2026, că un „job bun” mai oferă garanția stabilității? Mai există siguranță când îți faci treaba bine, sau am intrat oficial în era în care ești doar un rând într-un Excel? După 15 ani la Advertica, unde am construit totul de la zero, am ajuns la o concluzie brutală: stabilitatea nu există. E doar o iluzie bine ambalată. Iluzia angajatului vs. Iluzia antreprenorului Dacă ești angajat într-o corporație, trăiești cu senzația că ești la adăpost. Că „brandul” te protejează, că salariul intră lunar și că ești indispensabil. Dacă ești antreprenor, freelancer sau contractor, ai altă viziune: crezi că dacă livrezi la timp, clienții te vor plăti, te vor recomanda și economia va crește la nesfârșit. Spoiler: Ambele sunt iluzii. După cum vedem în ultima perioadă, joburile dispar de azi pe mâine. Nu pentru că oamenii nu sunt buni, ci pentru că investitorii vor profit mai mare sau pentru că o linie de cod (scrisă de AI) e mai ieftină decât un salariu. Nici ca freelancer nu e „lapte și miere”. Te poți trezi că un client renunță la tine fix când ți-e lumea mai dragă, deși ai livrat proiectul pe specificații. Lecția „lebedei negre” Noi, la agenție, am simțit asta pe pielea noastră în 2020. În primele luni de pandemie, am rămas fără jumătate din…

Citește mai departeGăsește un job stabil în 2026: Cea mai frumoasă minciună pe care ne-o spunem singuri

Internetul se strică sub ochii noștri: Ce este „Ensh*ttification” și cine se luptă cu ea?

Probabil ai remarcat și tu: platformele online sunt grozave la început, dar devin tot mai slabe pe măsură ce adună utilizatori. Nu e o coincidență și nici nu ești tu paranoic. Este un proces real, documentat, care are și un nume pe măsură: Ensh*ttification. Pe scurt, Ensh*ttification este procesul de degradare intenționată a produselor și serviciilor digitale. Mai multe bannere, mai puține funcții utile, mai multe opțiuni care erau gratuite și acum sunt „doar pe bază de abonament”. Totul în goana disperată după profit. Make people dependant enough, and then make it shitty – Fă-i dependenți, apoi fă serviciul praf Consiliul Consumatorilor din Norvegia (The Norwegian Consumer Council) a demarat o campanie împotriva ensh*ttification. Au lansat și un scurtmetraj de 4 minute, „A Day in the Life of an Ensh*ttificator”, care merită vizionat. Strategia marilor corporații e simplă: te atrag cu un serviciu excelent, te fac dependent de el și apoi încep să „taie din beneficii” ca să stoarcă bani. Realitatea digitală în 2026 Dacă te uiți în jur, exemplele sunt peste tot: Putem să „evadăm”? Campania celor din Norvegia, Breaking Free, nu doar că arată cu degetul spre problemă, dar cere reglementări mai dure. Nu ar trebui să fie normal ca un serviciu pe care îl plătești (cu bani sau cu datele tale) să devină mai prost cu timpul, doar pentru ca acționarii să mai câștige un dolar. Internetul ar trebui să fie despre utilitate. Voi ce serviciu ați simțit că „s-a stricat” cel mai tare în ultima perioadă?

Citește mai departeInternetul se strică sub ochii noștri: Ce este „Ensh*ttification” și cine se luptă cu ea?

Ghidul de securitate digitală pe care nu îl înveți la școală

Am fost un pic surprins când am descoperit cât de mulți adolescenți nu au habar de noțiunile de bază ale securității digitale. Apoi m-am gândit mai bine și mi-am dat seama că nu ar trebui să fiu surprins deloc — e de așteptat, de fapt. Părinții lor nu știu să le explice, pentru că nici ei nu au fost învățați. Profesorii nu le predau, pentru că ora de TIC se termină undeva la Excel și PowerPoint în cel mai bun caz, și nu mai ajunge la „cum să nu-ți fie furat contul de Discord”. Și atunci ne bazăm, ca societate, pe ideea vagă că tinerii vor absorbi cumva aceste informații din aer, că vor „învăța ei singuri”, că sunt nativi digital și se descurcă. Se descurcă până când nu se mai descurcă. Și după aceea ne mirăm când se trezesc cu conturile sparte, cu banii părinților cheltuiți pe cumpărături făcute de altcineva sau cu poze private ajunse unde nu trebuie. Soluția nu e să interzicem accesul adolescenților pe internet — asta e cel mai inutil reflex pe care îl poate avea un adult, ei oricum vor folosi internetul, au crescut cu el. Soluția e să-i educăm. Și educația asta trebuie să înceapă de undeva. Poate chiar de aici. 1. Parola ta e o glumă și hackerii știu asta Cel mai comun lucru pe care îl văd, chiar și la adulți: parole de genul florin2009, roblox123 sau — Doamne ferește — parola parola ori 123456. E ca și cum ai pune…

Citește mai departeGhidul de securitate digitală pe care nu îl înveți la școală

Investitorii iubesc concedierile

Jack Dorsey, unul dintre cofondatorii Twitter , a anunțat azi că Block, compania sa care deține Square, Cash App și Tidal, dă afară 40% dintre angajați, iar echipa se va micșora de la 10.000 de oameni la mai puțin de 6.000. De ce? Nu pentru că n-ar avea bani, ci pentru că, spune el, inteligența artificială schimbă fundamental ce înseamnă să construiești și să conduci o companie. După anunț, acțiunile companiei au crescut cu peste 20%, de asta spuneam că investitorii iubesc concedierile – mai puține cheltuieli, mai mult profit, mai multe dividende. E cinic, e capitalismul sălbatic, dar e realitatea zilelor noastre. Firma era pe profit, deci nu a mai fost băgată la inaintare scuza cu vremurile dificile, din contră, Dorsey este extrem de onest (și crud): profitul brut crește, baza de clienți se extinde, profitabilitatea se îmbunătățește. Totuși, 40% din personal pleacă. În era AI, succesul companiei poate fi chiar motivul concedierii tale, deoarece uneltele de inteligență artificială permit eficientizarea activității. Sigur, nu peste tot, dar dacă stai la birou și vezi că a apărut un tool care poate face mare parte din munca ta trebuie să îți pui rapid niște semne de întrebare. Dorsey mai zice și că în următorul an majoritatea companiilor vor ajunge la aceeași concluzie și vor face schimbări structurale similare. Pachetul oferit de Dorsey este, surprinzător, mult peste media industriei americane, chiar și pentru Silicon Valley. Beneficiu Ce oferă Block (2026) Standardul Tech (Big Tech/FAANG) Salariu de bază 20 de săptămâni + 1 săptămână/an de vechime…

Citește mai departeInvestitorii iubesc concedierile

Un interviu din 2036 cu Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman

Pare un episod din Black Mirror, dar nu e. De fapt, e o reclamă făcută de cei de la AiCandy, o agenție de creație video din Belgia, care folosește uimitor de bine AI-ul. Au lansat recent acest clip generat cu AI (evident) care ne proiectează în anul 2036, la fix 10 ani după ce 80% din joburi au dispărut în favoarea roboților. În acest viitor negru-haios, Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman ne prezintă Energym. Ideea spotului e asta: oamenii se duc la sală nu pentru bicepși, ci pentru că exercițiile lor fizice produc energia necesară sistemelor AI care i-au înlocuit. Știu, a sunat Matrix și își vrea conceptul înapoi. Jeff Bezos o spune cel mai bine în reclamă: „Oamenii nu mai aveau bani. Nu mai aveau scop. Dar aveau mult timp liber”. Așa că Energym le vinde singurul lucru pe care banii nu-l mai pot cumpăra: sentimentul că mai sunt utili la ceva. Suntem, practic, baterii umane care trag de fiare ca să țină serverele aprinse. E clar că spotul e făcut pentru a genera discuții și a arăta cât de bună e agenția, dar recunosc că și pe mine m-a surprins cât de reale par personajele. Cât despre concept, ultimul stinge lumina, nu?

Citește mai departeUn interviu din 2036 cu Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman

Marea țeapă a inteligenței artificiale: Am vrut mai mult timp liber, dar am primit mai multă muncă

Acum câteva zile, un amic de la sală, care nu are nicio treabă cu IT-ul sau programarea, îmi povestea cum a început el să își facă o aplicație de Android pentru serviciu. Voia să automatizeze niște rapoarte care îi mâncau ore bune din viață, scrise de mână. Cu câțiva ani în urmă, firma lui nu s-ar fi atins de așa ceva din cauza costurilor, dar în 2026, cu AI-ul în buzunar, oricine se simte un mic geniu multifuncțional: programator, designer sau marketer. Și aici e marea problemă, dragii mei. În teorie, AI-ul trebuia să fie biletul nostru spre libertate: mai puține sarcini repetitive, mai multă strategie și, doamne ajută, plecat de la birou la timp. În practică, un studiu recent publicat în Harvard Business Review ne zice că se întâmplă de fapt invers: AI-ul nu funcționează ca un dispozitiv care economisește munca, ci mai degrabă ca o „băutură energizantă cognitivă”. Munca nu dispare, ci se „metastazează” Cercetătorii au urmărit timp de 8 luni o companie de tech și au observat un fenomen ciudat: angajații care foloseau AI nu lucrau mai puțin, ci își extindeau volumul de muncă. Au început să facă treaba colegilor, să amestece rolurile și să umple fiecare secundă de pauză cu „încă un prompt”. E fascinant și periculos în același timp. Când a începe o sarcină devine floare la ureche, tindem să începem mult mai multe proiecte, că ne vin idei. În loc ca efortul să se transforme în timp liber, acesta se transformă în ambiție pură…

Citește mai departeMarea țeapă a inteligenței artificiale: Am vrut mai mult timp liber, dar am primit mai multă muncă

Topul brandurilor românești în 2026, după notorietate

Am văzut la Daniel o postare despre topul mărcilor românești după notorietate și mi-a atras atenția, deoarece brandurile românești din top sunt ordonate după prezența în mintea oamenilor – notorietate neasistată. Respondenții au enumerat brandurile românești la care se gândeau și asta cred că e mai relevant pentru public decât un top făcut pentru a acorda niște premii la un eveniment. De remarcat că jumătate din brandurile aflate în top 10 sunt branduri lansate după 1990: 3. Napolact, 4. Banca Transilvania, 5. Covalact, 6. Dedeman, 7. Dorna. De fapt jumătate dintre brandurile din top sunt relativ noi, apărute după Revoluție. Am ajuns să avem și branduri internaționale, cunoscute și utilizate nu doar de români: Dacia, Digi, eMag, BitDefender, Rompetrol, Aqua Carpatica. Bitdefender a avut o urcare spectaculoasă de 23 de locuri față de 2023, semn că au crescut bine ca notorietate și în România. Avem 9 mărci care au spart gheața și au intrat în Top 50: Jidvei, Agricola, Aqua Carpatica, Marelbo, Lăptăria cu caimac, Aro, Altex, Cârnați Pleșcoi, Antibiotice. 9 mărci au ieșit din top anul acesta: Tarom, Bucegi, Eugenia, Azuga, Musette, Zarea, Ciuc, Caroli și Ardealul.  Voi ce brand românesc credeți că a crescut mult în ultimii ani, ca notorietate? Datele fac parte din două studii Frappe Digital, efectuate în iulie 2023 și ianuarie 2026 pe eșantioane de 1118, respectiv 1072 persoane, reprezentative pentru populația cu vârste între 18 și 65 de ani din mediul urban din România. Top 50 Mărci Românești în 2026

Citește mai departeTopul brandurilor românești în 2026, după notorietate