fbpx

Planuri pe următorii 10 ani?

Începe să se simtă maturitatea și prin bula mea, oamenii au renunțat la filozofiile cu Carpe Diem și văd tot mai multe discuții despre planurile pe termen lung. Întrebarea aia de care râdeam cu toții când mergeam la interviuri după terminarea facultății, Unde te vezi peste 5 ani, s-a transformat în ceva serios, când ne-o adresăm nouă.

E amuzant să râzi la astfel de întrebări când ai 20 de ani, dar când te apropii de 40 începi să te gândești la carieră mai serios, la familie, ce vrei să le oferi copiilor, dacă vrei să lucrezi mereu în același domeniu, dacă îți convine orașul sau țara în care stai acum, dacă te bazezi pe pensie sau trebuie să pui ceva deoparte, din astea. Și e bine.

Tudor a scris cum își planifică el următorii ani. Eu nu mi-am făcut planurile pe termen lung foarte detaliat, dar cam știu unde vreau să ajung, și rotițele sunt pornite. Știu că peste vreo 10 ani aș vrea să lucrez mai puțin ca acum, deci trebuie să trag tare profesional și financiar acum, dacă am chef să lucrez doar 4 ore pe zi atunci, fără stres.

Știu că fetele vor fi mari, poate chiar plecate de acasă la facultate pe undeva, deci calculele legate de finanțe și locuințe trebuie să includă și asta, ca să le putem oferi șanse în plus.

Știu că am fost prea mult timp sedentar, deci trebuie să mă mișc cât mai mult, ca să nu mă ridic în câțiva ani de pe scaun în slow motion.

Pe lângă direcțiile generale pe termen lung mai fac ceva, la început de an îmi stabilesc niște obiective concrete pentru acel an.

Nu multe, 5-6 sunt suficiente, legate de dezvoltarea profesională și a firmei, finanțele personale și evoluția mea ca om. După aceea în cursul anului caut metode pentru a le atinge și le mai verific din când în când. Obiectivele sunt de obicei un pic mai ambițioase decât ce aș putea reuși la modul real, dar uneori le ating, și chiar dacă nu ajung la 100%, tot mă ajută să am o direcție.

La finanțe de exemplu încerc să nu mă bazez pe speranța că voi primi pensie de la stat, deci îmi vor trebui mai multe surse de venituri pasive, deci trebuie să investesc pe termen lung, și să nu merg pe ideea de Hai să cheltuim acum tot ce câștigăm.

Pe plan profesional încerc să citesc cam tot ce apare nou în marketing, să testez aplicații noi, platforme, să văd unde merge piața, ce urmează, cum ne putem direcționa clienții ca să le fie și lor bine, și nouă.

Personal încerc să fac schimbări care să mă ajute pe termen lung. Renunțat la cafea cu lapte și zahăr în favoarea cafelei simple, că la 3-4 cafele pe zi contează. Pus ceasul să îmi amintească că nu strică să fac 10.000 de pași pe zi, nu pentru că ar fi o cifră magică, ci pentru că asta duce la minim 1 oră și jumătate de mișcare. Și tot așa.

Astea sunt acțiunile zilnice, legate de obiectivele concrete. Faci planul pe termen lung, stabilești cum vei ajunge acolo și după aceea te asiguri că implementezi zilnic schimbări mici, care duc la rezultate mari.

Faza e că pe la 20-30 de ani luăm viața așa cum vine, cu bune și rele, dar de obicei nu o planificăm activ. Pe măsură ce trecem de 40 realizăm că e bine să avem direcții, planuri, obiective, ca să nu ne plângem după aceea că viața nu e corectă cu noi.

Voi ce planuri aveți pe următorii 10 ani?

Recomandă

Un comentariu

  1. Get Rich or Die Tryin’ :D.
    Serios vorbind, ma gandesc ca trebuie sa incep si eu sa pun deoparte niste bani investiti in ceva pe termen lung, 15-20 de ani.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *