fbpx

Mă uitam că site-urile de știri false insinuează câte un pic că populația s-a săturat de starea de urgență, de stat în casă, că trebuie să repornim economia, deși e clar că numărul de bolnavi e în creștere, încă nu am văzut luminița. Site-ul de fake news Presa Curată publica chiar săptămâna trecută un material alarmist cu titlul „Au izbucnit proteste în Germania împotriva lockdown. ȘI în Canada. Vezi imaginile” când de fapt erau niște persoane ce cred teoriile conspirației sau de extremă dreapta, care au încercat să agite mulțimile, oamenii întregi la cap stau acasă. Nu 5G-ul ne va omorî, vă zic eu, ci prostia umană.

Și la noi pentru cineva neinformat sau ușor influențabil violențele din stradă izbucnite în Hunedoara, București, Ploiești sau Săcele dau impresia că oamenii s-au săturat de stat în casă și se revoltă împotriva stării de urgență. De fapt vorbim de oameni certați deja cu legea, infractori, era doar o chestiune de timp până apăreau confruntările cu Poliția. Plus că li se acordă o atenție prea mare în presă.

Adevărul e că nu știm cum va arăta lumea după pandemie, dar deja se prefigurează unele schimbări. Ce știu eu sigur este că momentan, chiar dacă guvernul ar spune că e ok să ieșim din case, eu aș fi foarte precaut, aș evita mulțimile, aglomerația. Ne trebuie un plan pentru a redeschide economia, pentru a nu ajunge ca Italia, Spania sau Anglia.

Dar Marius, la noi au murit puțini oameni, gripa normală omoară mai mulți oameni bla bla…

Adevărul e că noi am avut foarte mult noroc până acum. Am avut noroc deoarece din fericire în România 45% din populație încă e rurală, stau la casă, la țară, unde există mai mult spațiu, e mai ușor să păstrezi distanța.

Am mai avut noroc și pentru că nu avem mari aglomerări urbane. Bucureștiul are 2 milioane de locuitori, Londra 9 milioane. Vă dați seama cum ar fi fost dacă jumătate din populația României locuia într-un singur oraș?

Și am mai avut noroc de ceva, lipsa infrastructurii rutiere. Da, drumurile proaste de care ne plângem mereu ne-au ajutat măcar de data asta, că dacă eram în Vest cineva infectat cu Coronavirus ajungea în 3 ore de la Timișoara la București, pe când în situația de la noi ar fi durat 1 zi, și acel cineva sigur a zis că rămâne în Timișoara până trece pandemia.

Și am avut noroc că autoritățile au închis tot la timp. Nu aprob toate măsurile luate de guvern, au multe lipsuri, spitalele sunt praf, comunicarea e cu limbaj de lemn, dar au procedat corect.

Să spunem că de mâine se ridică starea de urgență și puteți face orice vreți, chiar dacă numărul de persoane ce se îmbolnăvesc sau mor zilnic e în creștere. Voi ați ieși din casă? Ați merge la mall? La restaurant? V-ați plimba prin zonele aglomerate din oraș? V-ați trimite copiii la școală? Eu nu, cel puțin încă două săptămâni.

1 Comentariu

  1. Eu aș mai sta minim o lună în casă, dar poate sunt prea extrem. Italienii vor să redeschidă economia tot treptat, și la noi am citit asta, sugestiile sunt bune
    https://www.facebook.com/vlad.mixich/posts/10158125329629920
    Cum ar trebui să arate un plan de ieșire a României din faza restricțiilor sociale?

    Pasul 1. Cu identificarea, logică și onestă, a punctelor noastre tari și a vulnerabilităților.

    Puncte tari: ➡️ Respectarea în general corectă, de către majoritatea populației, a recomandărilor de sănătate publică (au existat și excepții, dar sunt minoritare). ➡️ O răspândire bună a rețelelor mobile, inclusiv în rural, și o viteză foarte bună a internetului. ➡️ O comunitate IT puternică și activă. ➡️ Introducerea timpurie a restricțiilor de distanțare socială (ceea ce este în același timp și o vulnerabilitate).

    Vulnerabilități: ➡️ Un sistem medical cu capacitate redusă care va fi inundat mult mai repede de un val de cazuri Covid-19 decât în alte țări. ➡️ Un stat sărăcit și devalizat incapabil să acorde asistență unui număr mare de oameni pentru o perioadă lungă de timp. ➡️ Pragul de suportabilitate a restricțiilor va fi atins mai repede pentru că ele au fost introduse mai repede.

    Pasul 2. Analiza în detaliu a ce au făcut alte țări care au controlat bine epidemia. Asta se poate face apelând atât la resurse diplomatice, cât și la comunitatea științifică consistentă de români care lucrează în marile universități ale lumii.

    Pasul 3. Identificarea priorităților noastre ca societate pentru că doar astfel putem elabora un plan care să fie potrivit pentru specificul românesc. Care sunt aceste priorități? Ce vrem mai mult și ce am fi dispuși să trecem pe plan secundar?
    ❓ Dorim să repornim cu orice preț economia, deși asta poate crește semnificativ riscul blocării spitalelor? (de notat că economia noastră nu prea poate reporni fără ca marile economii europene să pornească)
    ❓ Sau dorim în primul rând să evităm copleșirea spitalelor cu cazuri Covid-19 care ar avea nevoie de terapie intensivă?
    ❓ Suntem pregătiți să amânăm repornirea anumitor sectoare economice în favoarea celor în care România are deja un avantaj competitiv de conservat?
    ❓ Suntem pregătiți să renunțăm temporar la anumite drepturi de privacy pentru a obține în același timp și sănătate publică și reactivare economică?

    Sunt toate întrebări dure și cu răspunsuri grele, dar ele trebuie discutate deschis, nu în spatele unor uși închise.

    Pasul 4. Croirea mai multor soluții alternative pentru ca decidenții să poată alege, în funcție de răspunsurile la pașii anteriori, soluția cea mai potrivită pentru România. De exemplu:

    Pentru că avem un sistem medical slab căruia îi va fi foarte greu să trateze un număr mare de cazuri într-un timp limitat, trebuie să punem accentul în special pe faza de prevenire și de întrerupere a lanțului de transmitere. Există o fereastră de 72 de ore de la momentul apariției simptomelor la o persoană nou infectată în care se poate acționa pentru a întrerupe lanțul de transmisie a coronavirusului. De ce avem nevoie pentru a face asta?

    ‼️ De testare disponibilă rapid și cu capacitate mare. Capacitatea aceasta nu va crește prin simpla achiziție de aparatură/kituri. Mai e nevoie de câteva lucruri:
    ✔️ Au început programe rapide de training pentru personal specializat care să poată efectua astfel de testări (de ex. pentru medici rezidenți sau specialiști temporar reconvertiți)?
    ✔️ Au început autoritățile să negocieze cu marile companii care produc teste PCR rapide (ex. sistemul GeneXpert)?
    ✔️ Există deja în lucru o versiune revizuită a criteriilor de includere în testare (prea stricte astăzi), care să prioritizeze de exemplu profesiile care pot împrăștia virusul, precum cele medicale, vânzătorii din supermarketuri, curierii, etc.?
    ✔️ Testele serologice rapide vor fi utile în faza post-relaxare a pandemiei și va fi nevoie de un număr foarte mare. Trebuie să ne facem sanie vara. Am început să pregătim terenul pentru a le avea atunci când ele vor fi necesare?

    ‼️ De aplicații mobile prin care să poată fi identificate cât se poate de rapid persoanele care au intrat în contact cu pacienți confirmați cu coronavirus. Astfel de aplicații trebuie să conțină reguli de protecție a identității și să evite stigmatizarea. Există soluții deja implementate, modelul sud-coreean poate servi drept inspirație.

    S-ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: lanțul transmiterii coronavirusului ar putea fi întrerupt în fereastra de oportunitate, iar cazurile identificate timpuriu cărora li se furnizează sprijin medical devreme ajung mai rar în situația de a avea nevoie de terapie intensivă.

    ‼️ De relaxarea treptată a restricțiilor si secvențiată regional. O relaxare bruscă a tot va duce mai mult ca sigur la un al doilea val epidemic. Este nevoie de secvențiere: o măsură de relaxare, urmată de monitorizarea și măsurarea corectă a impactului timp de 2 săptămâni. Sigur că în regiuni cum e Suceava, relaxarea trebuie să fie mult mai lentă decât în zone unde nu există focare epidemice.

    Când se vor iniția aceste măsuri de relaxare? Nu mai devreme de îndeplinirea criteriilor de siguranță, enunțate foarte clar și corect într-un document al Comisiei Europene și ECDC. Altfel, riscăm un al doilea val.

    Pasul 5. Comunicarea soluției alese, cu explicarea TRANSPARENTĂ a motivelor acestei alegeri. Această comunicare ar trebui făcută de o persoană/persoane care să știe să vorbească omenește, și altfel decât birocrățos-ațos-moșteacă.

Lasă un comentariu