Probabil știți cu toții despre prețul psihologic, multe magazine afișează prețul produselor la 12,99 lei în loc de 13 lei sau 99,99 lei în loc de 100 de lei. Da, prețul pare mai mic când ești pe fugă și cresc șansele ca produsul să fie pus în coș, deci să crească vânzările. Dar nu e singura explicație, inițial prețurile cu 99 erau folosite și pentru a descuraja furtul.
Cash registers have been in use since the late 19th century, which means they far predate sophisticated inventory control systems. And that’s a problem: a midcentury bodega owner in New York, for example, needs to know that his groceries aren’t walking out the door thanks to lazy (or even criminal) cashiers!
Enter 99-cent based pricing. By setting prices at levels that will almost certainly require giving change, merchants require that the cashier open the register drawer – which means punching in the items and logging each transaction. And that’s an extra assurance that your cashier isn’t pocketing money from the till: a $13 item with no change required makes it a bit easier to drop the money into one’s pockets than a $12.99 item that requires the cashier to open the drawer and make change.
Sure, in theory, a wayward cashier could make change from his or her pockets, but that would look strange, and would probably catch the customer’s attention. The goal here wasn’t to prevent any possible thefts, but to discourage them. Throw in the pricing psychology and you’ve got a cultural practice that spans the country.
Cu alte cuvinte, inițial prețurile terminate în 99 erau folosite pentru a obliga vânzătorii să deschidă casa de marcat ca să dea restul și deci, să bată produsul vândut în casă, în loc să pună banii în buzunar. De pe Quora.
La voi funcționează prețul psihologic, cumpărați un produs dacă e 12,99 în loc de 13 lei? La mine nu, sunt probabil prea bătrân pentru trucurile astea. 🙂
De fapt suntem prea tineri pentru trucurile astea! 😀 Sunt sigur că la părinții noștri încă funcționează.
Și asta, cei mai în vârstă sunt mai ușor de indus în eroare, dar merge și la tineri, mai ales prin hypermarketuri, când ești grăbit.
cred ca a ramas asa mai mult din faptul ca “marketerii” au luat de buna faza cu “pret psihologic” fara sa faca A/B testing
personal, cand vad preturi din astea in piata, nu cumpar de la respectivul comercian, pentru ca se crede smecher – in mall e mai dificil, pentru ca nu ai alternativa: iei sau nu iei produsul, nu te poti muta instantaneu in alt magazin 🙁
Pentru mine nu mai conteaza daca e 13 lei sau 12,99 ci sa fie un produs de calitate. Ca de cumparat tot trebuie sa cumperi.
Ce ma enerveaza pe mine si mai mult sunt comerciantii din piata care pun pretul pe cartoane – 5 mare cat capu’ si un 99 micut langa, intr-un colt.
Prost nu e cine cere…
Acuma daca de exemplu ma duc la super-mega-market si cum par ceva de 0,99 lei in coada, sa zicem 999,99 lei, asa ca sa fie o suma “rotunda”, eu ce sa inteleg, ca or sa-mi deie rest 1 ban ?? Dupe lege trebe sa-mi deie restul, indiferent daca e 1 ban sau 99 bani ! Ca eu nici nu-i iau de pe masa, asta e alta poveste. Dar voi primiti 1 ban ca si rest ?!
Eu nu, dar la Lidl de exemplu insistă să îl iei.
¨nu stiu altii cum sunt¨ dar eu astept restul pana la ultimul ban si stiti de ce ? simplu nu am gasit multe magazine in lumea asta mare care sa-mi spuna lasati ca o sa-mi dati diferenta de 0.2 banuti , 0.5 centi data viitoare . Daca nu ai acei zero virgula esti nevoit sa scoti un produs din cos. Sau sa-ti iei produsele in brate si sa renunti la punga 🙂 asa ca luati restul pana la ultimul ban ca nu e semn de zgarcenie … la cati clienti au magazinele mari 0.1 * cu numar de clienti * zile cred ca se aduna … sau NU !!???
Nu ma influenteaza preturile psihologice. Conteaza mai mult calitatea produsului. De obicei imi fac o lista cu ceea ce vreau sa cumpar si urmaresc pretul.