Avem o problemă cu forța de muncă

Mă uitam la poza asta, că e o practică care devine tot mai frecventă, companiile te plătesc dacă le recomanzi oameni ce se angajează la ei. Diferența este că acum câțiva ani sistemul ăsta de recompense se practica pentru joburile din industrii pe creștere, gen IT, sau de la middle management în sus. Acum până și Mega te plătește dacă le dai un om care e în stare să pună niște produse pe raft sau să le bată în casa de marcat. Și de asta zic că avem o problemă, pe de o parte sunt mulți români se plâng că nu găsesc de muncă, pe de altă parte companiile caută și nu găsesc, și vorbim de joburi entry level. Unde s-a rupt firul?

Faza e așa, eu spuneam încă din 2010 că dacă nu ești în stare să îți găsești un loc de muncă de regulă problema e la tine, nu la piața muncii sau la țara în care stai. Nu mă refer la joburile super calificate, ci la ceva care să te ajute să pui o pâine pe masă. Dacă nu ai experiență și vrei 1000 de euro din prima lună sau dacă tu cauți doar joburi de birou deși ai terminat Mecanica e altă discuție, eu ziceam doar că oricine își poate găsi un job acum, cât timp nu are pretenții.

Problema apare când aspiri la mai mult, când vrei un salariu mai bun sau un mediu de lucru mai plăcut. Atunci constați că prin orașele mici joburile decente sunt puține, iar mulți patroni au impresia că pentru banii plătiți lunar de fapt și-au tras sclav. Și de asta multe companii plătesc recompense, sunt și mulți oameni incompetenți care depun CV-uri aiurea, dar și multe firme cu pretenții mari pentru salarii mici.

Piața se va așeza într-un final, și nu cred că vor veni prea curând indienii sau africanii să lucreze la noi, cum zic unii. Presimt că firmele vor ajusta salariile până la limita în care să scoată și ei un profit iar angajații să își permită un trai decent, iar patronii care se poartă urât cu angajații vor dispare ușor ușor din peisaj.

Voi ce ziceți, unde e problema, la angajați sau la angajatori?



4 Comentarii

  1. salut Marius 🙂 ..firul s-a rupt la orele suplimentare neplatite si batjocura asa ziselor ”companii mari”. ceea ce face image,megabatjocura,face si lidl,carefour,penny,kaufland si alte lanturi ro. Angajeaza,doar un nr de muncitori si vreo 4-5 dir,apoi asteapta $$$,incasarile…marfa vine cu tirul cind are chef soferul inchiriat s.a.m.d. sint multe de spus asa ca….si mai sint si lipitorile cu firme de paza….pfui,las’o balta 🙁

  2. Un angajat isi doreste: siguranta locului de munca, un salariu decent (nu, nu salariul minim pe economie net) si respect pentru munca depusa.
    Cand m-am angajat la primul job stresul si agitatia faceau parte din tabloul zilnic. Insa am ramas un an si jumatate fiindca stiam ca ma va ajuta, plus cheltuielile de atunci nu era foarte mari. Dar o data ce nevoile mele au crescut, am capatat experienta, am inceput sa investesc in cursuri si dezvoltarea personala si profesionala atunci am cautat alt ceva. Cand am plecat nu am cerut marire de salariu inainte fiindca un patron/director ce nu iti recompenseaza timpul muncit extra in bani ori timp liber nu merita sa iti bati capul cu el. Plus daca iti va oferi timp ori bani pentru timpul muncit in afara orelor de program el se va simti indreptati sa iti ceara si mai mult.
    Una din problemele la joburile din orasele mici si mijlocii este mentalitatea patronilor si a angajatilor. Patronii considera ca pentru o suma de bani te pot trata ca un sclav(asa cum bine ai mentionat) dar in acelasi timp probleme personale/de business trebuie sa fie si ale tale.
    Sunt de acord ca trebuie sa ai ceva experienta si abilitati si competente pentru a primi salariul si respectul pe care consideri ca il meriti.

Știu că abia aștepti să îmi spui că nu am dreptate: