fbpx

A venit vara și odată cu ea oamenii renovează mult mai mult ca de obicei. Dacă e ceva ce ne lipsește în perioada asta,  pe lângă aerul condiționat, sunt meseriașii. Zilnic văd pe Facebook prieteni care cer recomandări de meseriași buni și nu îi găsesc pe nicăieri, sau oameni care se plâng că au fost țepuiți de pseudo-meseriașii angajați, sau oameni care au învățat ei cum să dea cu var, să schimbe o priză, să facă un gard, pentru că nu ai cu cine.

Am trei idei aici, nu mai multe că e cald afară și merge un suc de hamei:

  1. Dispariția școlilor profesionale a accentuat criza asta de meseriași. Specialiștii buni din toate domeniile au plecat afară, cei care au rămas sunt căutați așa de mult încât te programezi cu pile la ei, și din spate nu vin alții, că tinerii nici nu au unde să învețe meserie, și nici nu vor, pentru că… vezi punctul 2.
  2. Toți ne-am visat manageri – în anii 90 era goana asta după white-collar jobs. Majoritatea părinților noștri au dus-o greu, au tras prin fabrici, uzine, la munca câmpului și ce mai visa PCR-ul că e nevoie, iar după Revoluție și-au dorit pentru noi joburi de birou, curate, liniștite, care pe vremea aia păreau mai bine plătite: fă-te avocat, doctor, inginer, economist, știți povestea. Problema e că am ajuns acum să avem 3 manageri la 1 electrician, 2 antreprenori la fiecare doamnă ce face curățenie, 4 coachi la fiecare instalator. O mulțime de absolvenți de facultate fac foamea cu diploma în mână și se plâng că nu îi angajează nimeni pe miile de euro visate, dar nu s-ar apuca să schimbe o chiuvetă sau să învețe cum se face o instalație electrică, deși meseriașii ăștia câștigă mai bine ca managerii. Și nici asta nu ar fi o problemă, dar nici nu avem respect pentru meseriași, pentru că…vezi punctul 3.
  3. Am fost învățați să judecăm oamenii după meseria lor și după cum se îmbracă, nu după caracter sau intelect. Știu instalatori cu facultate care preferă să tragă țevi, deoarece câștigă mai mulți bani și sunt mai relaxați. Știu angajați la salubritate care au citit opera lui Shakespeare dincolo de A fi sau a nu fi. Cu toate astea, uitați-vă un pic în jur, majoritatea oamenilor îi tratează pe meseriași de parcă ar fi situați undeva mult sub nivelul lor. În țările din Vest omul nu este judecat după jobul lui, ci după cum se comportă în societate. Poate că par și eu arogant uneori, dar măcar pe asta o știu, să mă comport cu toți oamenii la fel, indiferent de jobul lor sau de câți bani au în cont sau de cum sunt îmbrăcați.

Râdem noi, dar o să vedeți peste 10 ani cum ne bucurăm când vine Ibrahim să ne schimbe vasul de WC sau Khaled să ne tundă gazonul. Numai să vină.

Am furat ideea titlului de la Raluca.

2 Comentarii

Lasă un comentariu