Că tot se apropie sezonul înscrierilor la Universități și aud mulți tineri zicând cum planul lor e să schimbe lumea, să rupă tot, să lucreze pentru ei înșiși. Seth Godin zice bine, ca să ai succes în antreprenoriat trebuie să oferi soluții concrete la probleme pe care le au oamenii. Și nu, dacă vinzi pe OLX produse făcute în China cu adaos de 200% nu înseamnă că ești antreprenor. Sorry.
În Ziarul Financiar a apărut un articol despre lipsa spiritului antreprenorial în România, unde avem doar 23 de companii la 1000 de locuitori, față de Cehia unde sunt 137 de exemplu. Vina este a comunismului zic ei, pe piaţa locală iniţiativa privată a fost practic inexistentă înainte de 89. Dar de fapt nu asta e explicația, zic eu, ci faptul că școala românească în continuare ne învață cum să fim simplii angajați, nu să muncim pentru noi, să gândim pentru noi, să pornim afaceri pe cont propriu. Și asta e trist.
Din exterior pare jobul ideal, mulți zic că și-ar dori să fie freelanceri sau antreprenori și îi invidiază pe prietenii lor care fac asta. Dar realitatea este că viața unui antreprenor sau freelancer nu e mai bună ca cea a unui angajat, ci e diferită. Depinde de tine, de competențele tale, de firea ta, de cum gândești. Nu toți sunt făcuți să fie freelanceri, la fel cum multe persoane nu se descurcă prea bine ca angajați, dar strălucesc când sunt pe cont propriu sau au propria afacere.
Peste 70% dintre românii își doresc să devină antreprenori. Nu știu cât de corectă e afirmația, dar cred că are un sâmbure de adevăr, pentru că și eu în jurul meu aud mulți prieteni care zic că și-ar dori să își deschidă propria afacere, că au idei și alte din astea, că vor să facă bani. De ce nu se apucă toți de afaceri? Probabil are legătură cu teama de eșec, împreună cu nivelul taxelor și birocrația. Dar problema e mai complicată.
De felul meu sunt destul de sincer, deci dacă mă sună un prieten la 1 după amiaza în timpul săptămânii și eu sunt acasă îi zic fix asta, că sunt acasă. Și adesea primesc remarca aia, Eh, așa e când ești patron/lucrezi pentru tine sau Ce viață de boier ai. Și eu zic da, pentru că nu mai am chef să mă justific, să explic că sunt acasă pentru că e kinderul bolnav și nu am avut cu cine să îl las sau pentru că în ziua aia am ales să lucrez de acasă.
Ce repede zboară timpul. Parcă acum plecam de la ultimul job, schimbam orașul, stilul de viață, îmi făceam prieteni noi și începeam să lucrez cu Cristi la o idee care avea să se tranforme în Advertica. Primul articol despre greșelile făcute în primul an a prins destul de bine, deci ar fi cazul să revin cu un update, că a mai trecut ceva timp și parcă am mai învățat câteva lucruri noi despre cum e să lucrezi pentru tine și cum să interacționezi cu clienții.
Am descoperit că mai mulți clienți nu înseamnă neapărat mai mulți bani
Am aflat că e mai bine să ai câțiva clienți mai mici, decât 1 singur client mare
Am descoperit că serviciile nișate atrag mai mulți clienți decât serviciile Facem de toate…
Mă ocup de scrierea unui plan de afaceri zilele astea, încerc să văd dacă se poate face ceva într-un domeniu. Timp am, idei de asemenea. Legat de planurile astea de afaceri, în ultima perioadă am ajuns să discut cu mai multe persoane (unii spun că se numesc antreprenori) care aveau diverse idei de proiecte online. Unii dintre ei deja le porniseră, alții erau doar în stadiul de idee și lucrau la proiect, la plan. Poate pentru că am ceva cunoștințe despre online, poate pentru că eu sunt mai sceptic de felul meu, dar majoritatea proiectelor mi se păreau din start sortite eșecului.
Cineva vrea să facă un portal dedicat firmelor, care să ofere posibilitatea construirii unui site de prezentare pentru firmă (remember Bizoo?). Altă persoană vrea să deschidă un site dedicat cabinetelor medicale (încă unul?). Cineva deja a lansat încă un site de cazări, ce își dorește să prezinte pensiunile din țară (cred că sunt deja câteva zeci, dacă nu chiar sute). Lista poate continua, am auzit chiar și despre lansarea un site de reduceri, în condițiile în care tot online-ul știe că site-urile de genul ăsta se închid pe capete.
Am încercat să nu critic ideile amatorilor de antreprenoriat, nu vreau să fiu eu personajul negativ care le spune că o vor da în bară. Le-am pus o singură întrebare persoanelor respective:
Cu ce vine site-ul tău în plus pe piață? Are facilități noi, chestii care nu există deja implementate la site-urile existente?
Toți mi-au spus că site-ul lor va fi promovat printr-o mega campanie, că va fi super optimizat pentru motoarele de căutare, că vor organiza concursuri cu premii etc. Partea amuzantă este că cei cu ideile astea nu aveau experiență în domeniul proiectelor online și nici nu consultaseră pe cineva. Nu, ei aveau doar o idee.
E trist să le strici iluziile unor oameni, dar adevărul e că în 2012 nu mai merge așa, nu e suficient să copiezi ce ai văzut la alții. Prin anii 2000 încă puteai să lansezi un site copiat după altul deja existent și să mai prinzi ceva din piață. Acum nu se mai poate. Dacă nu vii cu o idee nouă, dacă proiectul tău online nu oferă ceva în plus vizitatorilor cu siguranță vei investi inutil banii.
Cred că pot să recunosc ușor un antreprenor online cu o idee nouă, inovativă. E genul ăla de persoană care poate să vorbească ore întregi despre ideea lui, care reușește să te molipsească cu entuziasmul lui, care te convinge că ideea lui chiar va îmbunătăți cumva viața oamenilor. Oamenii cu care am vorbit nu erau deloc entuziasmați, doar sperau că vor avea noroc.
În zilele noastre în orice domeniu, pentru orice necesitate ce poate fi satisfăcută online sunt sute de site-uri care concurează pe aceeași piață, iar feliile devin tot mai mici. Primii 2-3 iau crema, restul împart firmiturile. Pentru fiecare proiect de succes lansat online sunt alte 99 care au dat faliment. Și e greu să fii printre cei 1%.
De aia zic, înainte de a lansa un proiect online (sau offline) estimați corect costurile, gândiți-vă bine și puneți-vă întrebarea asta: Cu ce vine site-ul meu în plus?