fbpx
Contactează-mă

Etichetă bere

Ciuc Radler – limonadă cu bere

Când am deschis coletul primit de la Ciuc și am văzut un coș plin cu lămâi cu o bere Ciuc în mijloc prima reacție a fost: O nu, nu încă o bere cu aromă de lămâie. Nu avem destule?

După asta am scos berea ușor tulbure din coș, m-am uitat pe etichetă și am văzut că s-au poziționat altfel, au venit cu ceva nou. Ciuc nu a lansat o altă bere cu aromă de lămâie, ci primul Radler românesc, o combinație de bere cu limonadă, mai exact 37% bere și 63% limonadă, după o rețetă originară din Bavaria.

Îmi amintesc că primul amestec de genul ăsta l-am băut în Spania prin 2007, într-o zi toridă de vară. Eram într-un magazin, vroiam să îmi iau un suc dar am remarcat în vitrina frigorifică o doză de bere care avea multe lămâi pe ambalaj. De fapt berea aceea era un Radler.

Îmi place povestea apariției acestei băuturi:

Invenţia Radler-ului, ca toate marile invenţii, a apărut dintr-o nevoie. Pentru creatorul Franz Xaver Kugler, nevoia a apărut într-o sâmbătă călduroasă din iunie 1922, când hanul i s-a umplut de foarte mulţi ciclişti însetaţi, iar el nu avea suficientă bere pentru a le potoli setea. Avea câteva mii de sticle neatinse în pivniţă… şi atunci i-a venit ideea: va amesteca berea rămasă cu limonadă. Clienţii au fost cuceriţi de gustul noii băuturi. Ȋn onoarea cicliştilor care l-au inspirat, Herr Kugler a numit noul amestec Radler (ciclist, în germană).

Mă gândeam cum vor să poziționeze cei de la Ciuc Radlerul, dar răspunsul e evident dacă ne uităm la originile acestei băuturi: o băutură răcoroasă, ușoară, de vară. Cred că va prinde bine la doamne și domnișoare, dar și la domnii care nu vor să consume prea mult, pentru că are doar 1,9% alcool. Chiar, oare dacă bem un Ciuc Radler ne putem urca la volan, pe principiul am băut o limonadă? La gust pot să vă spun că Ciuc Radler duce mai mult spre limonadă, eu am terminat sticla de 500 ml în 2 minute, mai ales că eram însetat după un drum lung cu mașina.

Cât despre lămâile din coș, e clar că le-am folosit pentru o limonadă. Acum trebuie să mai caut niște Ciuc simplu, poate reușesc să recreez rețeta originală a Radlerului. Voi ce spuneți, va prinde băutura asta în România?

Citește mai departeCiuc Radler – limonadă cu bere

Povestea noii Silva, din spiritul Transilvaniei

După ce am povestit eu pe blog amintirile mele cu berea, cei de la Silva m-au chemat marți la București pentru un eveniment. Nu știam prea multe, dar știam că e cu bere, deci m-am dus. Precaut, am luat trenul în locul mașinii, ca să pot consuma responsabil. Speram să cunosc oameni faini și să mi se spună o poveste frumoasă, că vorba aia, tuturor ne plac poveștile, nu?

Evenimentul a fost mai mult decât ok, am cunoscut oameni interesanți, am revăzut câțiva prieteni și am avut parte de o poveste cu bere autentic românească și cultură.

Gândiți-vă că intrați într-o sală de muzeu unde un cvintet întreține atmosfera iar totul este minuțios pregătit, de la muzică, decor până la jocurile de umbre și lumini. Lumea se simte bine, se face networking, toți se relaxează și pe scenă încep să apară personalități transilvănene și bloggeri din această regiune istorică a României (da, au fost și bloggeri, felicitările merg la Chinezu), care ne transmit o parte din spiritul Transilvaniei prin cuvintele lor. Normal, toată lumea bea Silva, iar la final mai mulți artiști locali reconstruiesc imaginea sticlei de Silva prin frânturi care ilustrează spiritul orașelor din Romania. Cam așa a fost evenimentul de prezentare a noi imagini Silva și a campaniei „Din spiritul Transilvaniei”.

Citește mai departePovestea noii Silva, din spiritul Transilvaniei

Guinness face din 17 martie cea mai prietenoasă zi a anului

De fiecare dată când am în față o bere neagră eu mă bucur mai mult decât în fața unei blonde, iar dacă este un Guinness bucuria e și mai mare, berea asta fiind printre irlandezele mele preferate, datorită gustului unic și inconfundabil.

În 1759 Arthur Guinness concesiona o veche fabrică de bere din Dublin, un oraș ce avea la vremea respectivă aproape 70 de fabrici de bere. Nici măcar el nu ar fi intuit că micuța fabrică va deveni peste ani Guinness’s St. James’s Gate Brewery, cea mai mare fabrică de bere neagră din lume, iar Guinness va ajunge un brand apreciat la nivel mondial de către toți fanii acestei licori magice. În prezent, berea Guinness este produsă în 50 de țări şi vândută în peste 150, zilnic consumându-se peste 10 milioane de pahare, ceea ce nu e deloc puțin.

St. Patrick’s Day se apropie și anul acesta Guinness vrea să înregistreze un nou record Guinness World Records: St. Patrick’s Day să fie numită “Cea mai prietenoasă zi a anului”. Guinness ne invită pe toți pe pagina lor de Facebook, Guinness România, să semnăm un “Angajament de înscriere”. Trebuie doar să apăsăm pe butonul verde cu COUNT ME IN și apoi să semnăm angajamentul, apăsând pe butonul PLEDGE care apare imediat după aceea. Deja sunt peste 55.000 de voturi, cu cât mai multe cu atât mai bine.

În România, în perioada 14 – 17 martie, Guinness a pregătit o serie de evenimente în puburile partenere din toată țara, din ce am înțeles sunt aproape 100 de puburi unde se va petrece ca în Irlanda, cu muzică, bere și voie bună. Petrecerile Guinness din cadrul “Friendliest Day of the Year”, vor avea loc în 32 de oraşe, printre care Ploieşti, Braşov, Sibiu, Craiova, Arad, Oradea, Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi şi desigur, Bucureşti. E clar, trebuie să fiu în Iași pentru petrecere. Cu ocazia asta află și Berarul ce petreceri vor fi în Iași, că tot era el curios.

Bonus, dacă sunteți în București pe 17 martie, chiar de St. Patrick’s Day, puteți să mergeți la un spectacol în aer liber organizat în Centrul Vechi, zonă care știm cu toții că e plină de puburi. Petrecerea va continua în St. Patrick Irish Pub cu două concerte, muzica irlandeză fiind la loc de cinste.

Mi-a plăcut la Guinness și ideea pe care au folosit-o ca să promoveze St. Patrick’s Day anul ăsta. E puțin mai lung clipul, dar merită urmărit până la capăt.

Nu uitați, intrați pe Facebook – Guinness România și semnați angajamentul, ca să facem din 17 martie cea mai prietenoasă zi a anului.

Voi unde petreceți de St. Patrick’s Day?

Citește mai departeGuinness face din 17 martie cea mai prietenoasă zi a anului

Amintiri cu bere

Trăim vremuri bune acum, berile curg valuri peste tot, dacă mergeți în magazine, baruri sau berării avem zeci de sortimente de unde să ne alegem preferatele, dar mulți nu își mai amintesc că nu a fost mereu așa, pe vremuri aveai 2-3 beri din care să alegi.

Eu nu am amintiri legate de bere de dinainte de ’89 ca Petreanu, vorba aia, abia mă jucam în nisip pe vremea aia, dar îmi amintesc și acum când am început eu să descopăr tainele berii, prin clasa a 8-a. Nu știu cum se face, dar la banchetul de absolvire eu eram contabilul clasei, și după ce am făcut toate cheltuielile, în ziua banchetului am descoperit că mai rămăseseră niște bani. Eram vreo 10 băieți în clasă, restul numai fete până la 29. Ne-am gândit noi ce să facem și am decis așa: fetelor le cumpărăm câte o ciocolată, să le îndulcim, iar noi băieții mergem la o bere, într-un bar la vreo 300 de metri de școală, unde ne cunoșteam cu barmanul. Așa am sărbătorit terminarea celor 8 clase, cu o bere. Nu mai știu de care era, de fapt nici nu mai contează, important pentru noi atunci era că beam bere, ca bărbații. Din halbă. Și eram tare mândri!

După ceva ani, în timpul liceului făcut în Roman, când mai prindeam câte o oră liberă sau ne luam noi o oră liberă aveam 2 locuri unde mergeam de regulă. Dacă stăteam prost cu banii mergeam la un fast-food aproape de liceu unde erau hamburgeri ieftini și bere la halbă pe săturate, iar dacă o duceam mai bine mergeam la Hera, într-o zonă comercială numită Groapa, unde se aduna lumea bună din oraș. Aici beam bere ca domnii, la pahar, iar paharul era personalizat cu numele berii, Silva fiind printre favoritele grupului. Anul era 2001 și în continuare numărul berilor nu era enorm.

Unul din tipurile de bere pe care l-am descoperit tot în liceu și de care am rămas profund pasionat e berea neagră. Apăruse pe piața locală de ceva vreme Silva Strong Dark Beer sau Silva brună, cum îi zicem cu toții. Atunci era o apariție exotică într-o piață dominată de berile blonde, nu mai zic de savoarea ei, de gustul inconfundabil. De fapt cred că a fost prima bere brună pe care am băut-o, poate ăsta e unul din motivele pentru care am rămas așa de bun prieten cu ea.

Timpul a trecut, am ajuns la facultate în Iași, unde am avut mai mult timp să aprofundez istoria berii și să îmi extind orizontul cunoașterii. Lucram full time, mă chinuiam să ajung și la cursuri, dar din când în când mai prindeam câte un chef studențesc, plecat de regulă de la o simplă propoziție, hai să luăm niște bere. Și acum mai țin minte nopțile pierdute, prieteniile legate și sacoșele cu sticle de bere goale pe care le duceam dimineața la tomberon.

Acum pot zice că am ajuns să cunosc destul de multe despre bere. Mereu apreciez o bere bună și când am ocazia, încerc ceva nou. Nu cred că am experiența lui Somnulescu, care povestește pe Berarul cu atâta pasiune că îmi face sete, nici rezistența lui Chinezu, care cred că bea berea pe post de suc, dar știu că berea se bea din pahar, nu din sticlă, lucru pe care mulți dintre pasionații de bere îl uită, și mai știu că prefer calitatea, nu cantitatea.

Voi vă mai aduceți aminte de prima bere?

Citește mai departeAmintiri cu bere

Pentru pasionații de bere recomand Beer O’Clock în București

Website: www.beeroclock.ro

Beer O’Clock e un local intim și cochet situat în centrul vechi al Bucureștiului. Recunosc, nu au doar bere acolo, poți servi și un suc sau o cafea, dar meniul principal constă în bere, cât mai multă bere. Și nu mă refer la berile astea comerciale pe care le știm cu toții, ci la beri cu nume ciudate și arome îmbietoare, care parcă merg în suflet, nu în stomac. Weismainer, Engel Aloisius, Leikeim Steinbier, Maisels Weisse Original sună tentant? Aruncă o privire pe meniu sau și mai bine, du-te acolo și descoperă-le chiar tu.

Mi-a plăcut servirea, cum te servesc chelenerii sau chiar patronul pe gustul tău, după ce le spui ce îți place: mai dulce, mai amăruie, mai tare, mai slabă. Mi-a plăcut și localul, intim, relaxant, unde ai impresia că toată lumea cunoaște pe toată lumea, de fapt poate chiar așa e.

Beer O’Clock e atât pentru cunoscători cât și pentru cei care vor să descopere berea într-o altă manieră față de cea cunoscută. Prețuri ok, de la 8 lei până la 25, în funcție de alegerea făcută.

Poze Beer O’Clock București

Citește mai departePentru pasionații de bere recomand Beer O’Clock în București

Poze de la Desperados party Iași

Cum ziceam, am fost aseară la Desperados party, ediția de Iași, în XS Club. A fost super fain pentru că ne-am adunat mai mulți bloggeri pe la ora 10, a ieșit un fel de petrecere cu bloggerii. Au venit și Paul, Mihaela, Etienne, Iulia, Alex, Radu, Matei, Alex și Mădălina cu perechile sau prieteni lor, așa că în total eram vreo 20. Zvonurile spun că berea Desperados a fost epuizată la petrecerea de aseară, și bloggerii ar avea o contribuție destul de importantă, datorită numărului mare de sticle consumate de fiecare. Nu bag mâna în foc, eu știu că m-am oprit pe la 7 sau 8 beri. Ori eu, ori numărătoarea.

Ce știu sigur e că până să înceapă R.O.A cântarea, pe la 00:30, noi eram deja tatuați cu șopârle, legați cu cătușe și cu suficientă bună dispoziție la bord. Pe la 1:30 clubul era plin ochi, R.O.A  făcea show de zile mari, dar pe la 2 eu m-am retras. A fost mișto, dar nu mai am rezistența de la 18 ani, când săteam până 4 în club apoi dormeam două ore și eram fresh. De fapt și acum parcă mă simt obosit, și vorba aia, am fost la distracție, nu la muncă

Fotografiile de la Desperados party Iași le găsiți mai jos, noutăți despre următoarele petreceri Desperados apar pe pagina lor de Facebook. Se vede din poze cât de tare a fost petrecerea! Cred că vor apare articole și pe restul blogurilor după ce își revin și ceilalți.

[mudslide:picasa,2,mariuss.sescu,5656282269505026897]

Voi până la ce oră rezistați la petreceri? Eu nu am mai prins de mult răsăritul treaz.

Citește mai departePoze de la Desperados party Iași