Mi-a atras atenția un cititor despre postarea lui Doru, de fapt mai mult despre comentariile la postare. Pe scurt, un grup de copiii din Cluj anunță prin scările de bloc că sunt dispuși să plimbe câinii persoanelor ocupate, contra cost. E ceva normal, prin vest sunt chiar adulți care se ocupă cu asta, dog walking. Nu e o rușine, e un job ca oricare altul, și e de admirat că sunt copiii care vor să facă ceva util, nu doar să devină vloggeri sau gameri.
În schimb comentariile la postare sunt un deliciu. Românii au descoperit greșelile gramaticale, de copy, de strategie, de marketing, au comentat că nu au ales copiii bine culorile folosite pentru anunțul scris de mână (pe bune), au blamat părinții că și-au pus copiii la muncă cu forța. Nu m-ar mira ca cineva să cheme și Protecția Copilului, așa de destupați la minte sunt mulți dintre conaționalii noștri, și toate astea pentru că niște copii vor să câștige un ban de buzunar, prin muncă cinstită.
De aia zic, dacă avem copii pentru ce vrem să îi creștem, să îi pregătim?
Vrem să devină adulți cu mentalitatea de angajat cuminte, cea conform căreia că trebuie să înveți bine și să asculți mereu de șefu pentru a câștiga un ban, sau vrem să creștem adulți independenți, stabili, cu inițiativă și voință proprie, cu dorința de a inova, de a se dezvolta, de a câștiga bani făcând ceea ce le place?