fbpx
Etichetă

criza

Navigare

Situația nu e roză dragii mei, miroase a scenarii roșii peste tot. Și dacă tot trebuie să luăm în calcul ideea că vom petrece mai mult timp prin casă, nu ar strica să mai învățăm și chestii utile, pe lângă stat pe Netflix, Youtube, consola de jocuri sau, în cazul celor mai norocoși, muncit de acasă. Personal cred că în lunile următoare vom alterna între perioade când activitatea noastră va fi limitată la maxim și perioade de relaxare.

Ce competențe putem învăța închiși în casă? Câteva idei mai jos.

Mă gândeam la o chestie, că tot ne plângem că e criză, e greu cu joburile, cu banii, suntem prea munciți, prea stresați, plus pericolul de a intra în depresie.

Sunt și oameni care au făcut bani anul ăsta, cărora le-a mers mult mai bine ca de obicei, mai ales cei care au afaceri neafectate de pandemie, din contră, pe creștere. Sunt și angajați din privat dar și de la stat cărora nu le-a scăzut salariul, din contră, mulți lucrează de acasă și au mai puțin stres, cheltuieli mai mici, și câștigă la fel ca înainte. Dar nimeni nu se laudă, nu zice public că le merge bine, ca să nu fie acuzați de lipsă de empatie. Și atunci la întrebarea Cum o mai duci? răspunsul e mereu același Eh, încerc să mă descurc.

În fiecare perioadă de criză apar schimbări în societate, mulți oameni au tot felul de epifanii, dar nu pentru că descoperă divinitatea, ci pentru că realizează că alergau după trenul greșit și apreciau chestii consumeriste ce nu le aduceau satisfacție în viață.

Coronavirus nu face excepție, și acum mulți au început să realizeze că vor vieți mai simple, că nu au nevoie de așa de multe lucruri în viața lor, că sunt importante și familia, relaxarea, pasiunile. Unii vor să se mute la casă, la țară, alții renunță la gadgeturile inutile din viața lor, alții sunt mai atenți cu banii, alții încep să cumpere de la producătorii locali. Philip Kotler îi zice post-consumerism.

În engleză sună mai bine, Taking Care of Your People, dar ideea e tot aia, în vremuri ca astea cel mai important e să ai grijă de cei apropiați: familia, puținii prieteni buni pe care îi ai, angajații care trag tare la firmă, colaboratorii de care ai nevoie și care te-au ajutat la rândul lor, clienții fideli pe care îi vrei și după ce va trece nebunia asta.

Toată lumea e stresată, îngrijorată, abia în clipele astea vezi liderii adevărați, oamenii care au o direcție și te ajută să nu fii dus de val. Scriu astea deoarece am impresia că lumea a devenit mai egoistă, individualistă, și deși asta ajută pe termen scurt la supraviețuire, pe termen lung vor rezista cei care stau în haită, nu lupii singuratici.

Există două tendințe în perioada asta. Majoritatea spun că că vom fi afectați de criză dar nu foarte grav, anul ăsta scade PIB-ul cu 6% și în 2021-2022 ne revenim, deci ieșim mai puțin șifonați decât alte țări, mai ales cele ce trăiau din turism. Minoritatea spune că ce e mai greu abia de acum urmează, vara va fi relativ ok dar din toamnă vine dezastrul, mai ales dacă va urma valul 2 de îmbolnăviri și închidem iar economia cu starea de urgență.

Optimistul din mine îmi spune Hope for the best but prepare for the worst. Voi cum sunteți, după 2 luni de pandemie?