Citind mai multe articole despre Jack Dorsey și cum a dat el afară de la Block 40% dintre angajați (aproape jumătate din firmă!) folosind AI-ul ca justificare, m-am întrebat: mai e cineva care crede, în 2026, că un „job bun” mai oferă garanția stabilității? Mai există siguranță când îți faci treaba bine, sau am intrat oficial în era în care ești doar un rând într-un Excel?
După 15 ani la Advertica, unde am construit totul de la zero, am ajuns la o concluzie brutală: stabilitatea nu există. E doar o iluzie bine ambalată.
Iluzia angajatului vs. Iluzia antreprenorului
Dacă ești angajat într-o corporație, trăiești cu senzația că ești la adăpost. Că „brandul” te protejează, că salariul intră lunar și că ești indispensabil.
Dacă ești antreprenor, freelancer sau contractor, ai altă viziune: crezi că dacă livrezi la timp, clienții te vor plăti, te vor recomanda și economia va crește la nesfârșit.
Spoiler: Ambele sunt iluzii.
După cum vedem în ultima perioadă, joburile dispar de azi pe mâine. Nu pentru că oamenii nu sunt buni, ci pentru că investitorii vor profit mai mare sau pentru că o linie de cod (scrisă de AI) e mai ieftină decât un salariu. Nici ca freelancer nu e „lapte și miere”. Te poți trezi că un client renunță la tine fix când ți-e lumea mai dragă, deși ai livrat proiectul pe specificații.
Lecția „lebedei negre”
Noi, la agenție, am simțit asta pe pielea noastră în 2020. În primele luni de pandemie, am rămas fără jumătate din clienți. Mulți au închis, alții au redus bugetele, toată lumea era dezorientată. Apoi, roata s-a întors: toți au realizat că fără online nu există, iar în următorii doi ani am lucrat la 200% din capacitate.
Cine deține controlul?
Ca angajat, nu deții controlul. Poți să fii cel mai bun din echipa ta; dacă managementul decide o „curățenie de primăvară” sau vine o criză, venitul tău ajunge la zero instantaneu. Game over.
Ca antreprenor sau freelancer, nici tu nu ai control total, dar măcar știi asta. Ești conștient că vine furtuna, așa că înveți să navighezi:
- Diversifici portofoliul de clienți (să nu depinzi de unul singur).
- Activezi în domenii diferite.
- Îți faci rezerve de capital pentru lunile slabe.
Matematica supraviețuirii
Când ești concediat, ai un singur task zilnic: cauți alt job. Până atunci, ești pe zero.
Când pierzi un client care îți aducea 10% din venituri, doare, dar încă ai 90% din business în picioare. Trebuie doar să găsești un client nou. Chiar și într-un scenariu negru unde pierzi jumătate din clienți, tot nu ești pe zero din secunda doi.
Poate mă înșel eu, dar în 2026 ideea de „job stabil” mi se pare complet depășită. Nu e corect, dar e adevărul. Ne place să credem în ea pentru că ne ajută să dormim noaptea, dar realitatea e că singura stabilitate pe care o mai avem e propria capacitate de a ne adapta.
Voi ce ziceți? Mai credeți în „siguranța locului de muncă” sau v-ați făcut deja planul B?
