fbpx

Etichetă joburi

Cum să îți cauți job în 2024

Marta Puerto, o tipă din Madrid ce lucra ca product marketing manager în tech, a descoperit după ce a rămas fără job că e o perioadă dificilă pe piața muncii, aplici la multe joburi și nu prea ajungi la interviuri față în față. A decis să promoveze un nou produs, cel mai important pentru ea – cariera ei.

Clipul video în care își prezintă competențele e deja viral pe Twitter, site-ul de angajare www.marta-puerto.com are mențiuni, cu siguranță își va găsi un job nou repede, dacă nu își dă seama că vrea să facă ceva pe cont propriu.

Cred că mini campania ei de angajare ne arată că în ziua de azi trebuie să fii creativ pentru a ieși din mulțime, nu mai e suficient un profil de LinkedIn pus la punct. Am mai văzut idei similare, site-uri de genul Angajați-l pe X au mai fost, dar pe video în stilul ăsta au fost mai puține. Video fiind la putere acum, are sens să folosești mediul de comunicare care prinde cel mai bine la public.

Citește mai departeCum să îți cauți job în 2024

Adulții nu înțeleg cum gândește generația Z

Citeam la Victor o chestie interesantă despre Generația Z, mai exact cum e văzută ea de un economist și fost ministru de finanțe grec:

Fiind prima generație care a crescut cu social media, Generația Z (n: 1997-2012) a postat online o mulțime de informații personale. Angajatorii pot scotoci pe Internet pentru a alcătui un portret suplimentar al candidatului.

Orice postare (clip pe TikTok, status pe Facebook etc) poate fi folosit împotriva Gen Z în timpul interviurilor de angajare, în special opiniile politice, care nu erau neapărat vizibile pentru HR în cazul generațiilor anterioare.

De asemenea, activitatea în social media a prietenilor unui candidat poate să se reflecte negativ în ochii unui potențial angajator.

Singurele modalități prin care Generația Z poate evita astfel de consecințe sunt ștergerea istoricului lor timpuriu pe rețelele sociale sau ștergerea completă a acestor conturi.

Acestea sunt opiniile economistului și politicianului grec de stânga Ioannis Varoufakis.

Articolul original, via Civilization

În primul rând, e adevărat că nu prea există separare între muncă și viață personală pentru tineri, din cauza internetului, dar asta e pentru că ei au crescut pe internet, e a doua lor natură. În al doilea rând, ei folosesc altfel social media, față de noi.

Citește mai departeAdulții nu înțeleg cum gândește generația Z

Nu AI-ul ne va fura jobul, ci oamenii care știu cum să folosească AI-ul

În știrile despre concedierile din IT de la început de an a scăpat uneori și faptul că o parte din cei concediați erau în departamente care au devenit cam inutile după ce LLM-urile (modelele de limbaj cu învățare automată) au devenit tot mai performante, sau departamente unde nu se mai justifică 50 de oameni, sunt suficienți 10.

Cu alte cuvinte, AI-ul deja a început să fure joburi. Un exemplu simplu e Duolingo, aplicația aia amuzantă unde înveți limbi străine pe baza unor întrebări cu mai multe răspunsuri plus ceva gamification, să primești puncte. Pe vremuri niște omuleți scriau întrebările și alegeau variantele de răspunsuri, făceau asocierile cu pronunția corectă, scriau softuri care să facă asta, dar în 2024 AI-ul poate face același lucru, că a procesat cam toate variantele posibile de întrebări și răspunsuri, ai nevoie doar de cineva să verifice înainte să le pui pe live.

E un exemplu foarte simplificat, dar ideea de bază e aceeași, AI-ul încă nu e suficient de inteligent ca să facă totul, dar poate fi un punct de plecare, poate sintetiza rapid informații, poate oferi variante de soluții. Nu te poți baza pe ele 100%, * e mereu acolo și va mai fi încă mult timp, până și sfântul ChatGPT spune că poate face greșeli, să verificați cu atenție informațiile importante.

Totuși, AI-ul e aici, e accesibil, tot mai multe firme mici și mari îl vor folosi, și dacă nu ne întrebăm cum va schimba domeniul în care activăm s-ar putea să descoperim că domeniul nostru de activitate a dispărut, pentru că noi am fost dinozaurii reticenți la schimbare.

Citește mai departeNu AI-ul ne va fura jobul, ci oamenii care știu cum să folosească AI-ul

E trist că unii oameni nu vor să știe ce salariu brut au

Odată cu decăderea Facebook s-a mai întâmplat ceva interesant, LinkedIn a devenit mai frecventabil și mai activ, oamenii încep să posteze acolo și lucruri utile, știri, articole, nu doar anunțuri atunci când își schimbă jobul sau își caută clienți. Nu mai e doar self promo.

Una din discuțiile interesante văzute recent a fost despre salariul brut și salariul net în România, mai exact câți români își știu salariul brut, adică salariul total plătit de firma unde lucrează, cu tot cu taxele la stat. Ce m-a surprins este că suntem în 2023 și încă sunt persoane educate, probabil cu joburi bine plătite, care consideră că nu e important sau util să cunoască asta, pe sistemul de ce mi-ar păsa mie de cât plătește firma în total, eu vreau doar să am câți mai mulți bani în mână, nu?

În primul rând poți afla relativ ușor un brut aproximativ, înmulțești salariul net cu 1,7, de exemplu dacă tu primești 4700 lei în mână înseamnă că angajatorul plătește în total aproximativ 8180 de lei pentru serviciile tale. Aproape 43% sunt taxele la stat. Sigur, pentru tine poate că nu contează, dar pentru firma unde lucrezi da.

În al doilea rând, când știi și brutul asta ar trebui să te pună un pic pe gânduri, dacă ești salariat.

Ar trebui să te întrebi dacă primești suficiente beneficii de la stat, dacă condițiile și facilitățile oferite de statul care ia lunar banii ăștia din munca ta sunt ok. Dacă e ok sistemul de sănătate, dacă sunt bune drumurile pe care mergi, școlile la care învață copiii tăi, dacă angajații din instituțiile de stat se poartă corect cu tine, din astea. Nu de alta, dar toate sunt plătite și din banii tăi.

Nu în ultimul rând, ar trebui să te întrebi dacă aduci suficientă valoare în firma unde lucrezi. Da, când suntem angajați nu ne pasă de salariul brut, capitalismul e rău, șefii sunt nașpa, dar dacă vrei să faci carieră sau să stai într-o firmă ca angajat mai mult de câteva luni ar trebui să faci și exercițiul ăsta de imaginație.

Ok, eu iau 4700 de lei în mână, dar șefii plătesc în total 8180 lei lunar pentru a beneficia de munca mea. Eventual mai plătesc și chirie la spațiu dacă nu e work from home, mai cheltuie bani pe consumabile, echipamente, utilități, alte servicii al firmă. Ei așa gândesc. Oare eu câți bani aduc lunar în firma aia?

Nu zic acum că e responsabilitatea angajaților să facă calculele acestea, dar cei care gândesc pe termen lung fac asta, pentru că vor să crească în companie sau vor să facă intraprenoriat sau vor să aducă mai multă valoare în firmă pe domeniul lor de activitate, pentru a cere un salariu mai mare pe viitor. De asta e bine să știm și brutul, și cât de valoroși suntem pentru firmă.

Aceeași discuție se aplică și firmelor, e trist să vorbești cu antreprenori care nu știu cât plătesc taxe statului român lunar. De exemplu creșterile de taxe anunțate recent ne cresc costurile cu minim 5% din ianuarie 2024 pe SRL, dar mulți nu știu asta. O să fie amuzant din ianuarie, după ce se trezesc toți din mahmureală.

Voi știți cât plătiți taxe către stat?

Citește mai departeE trist că unii oameni nu vor să știe ce salariu brut au

Apropo de întoarcerea la birouri

Sunt multe discuții în perioada asta despre companiile care trag de angajați să se întoarcă la birouri.

Unele companii o fac pe bună dreptate, pentru că sunt și domenii unde productivitatea e afectată când lucrezi remote, Slack și conferințele video nu sunt suficiente pentru a lucra eficient în echipă, iar alte companii trag de oameni pentru că sunt control freak și au impresia că dacă angajații nu sunt la birou freacă menta, sau pentru că sunt blocate cu spații de birouri construite ori închiriate pe mulți ani.

Faza e în felul următor, angajații buni, care știu că își fac treaba bine și își pot găsi ușor alt job remote, s-ar putea să nu revină la birou, mai ales dacă sunt introvertiți, mai ales dacă firma era una unde se făceau ședințe peste ședințe și erau mulți manageri care încărcau inutil calendarul, ca să arate că ei lucrează. Pentru ei biroul era o închisoare, nu erau nici productivi și nici nu se simțeau în largul lor.

Citește mai departeApropo de întoarcerea la birouri

Lucrăm prea multe ore în România?

Am prins o discuție despre numărul mediu de ore lucrate săptămânal în țările din Europa în 2022. Aparent în estul Europei suntem mult mai muncitori, românii bagă până la 46 de ore pe săptămână, în timp ce nemții lucrează mai puțin. Pe scurt, teoria e că est europenii sunt percepuți ca mai leneși, deși lucrează mai mult, iar vest europenii ca fiind mai serioși, mai muncitori, deși lucrează mai puține ore.

Citește mai departeLucrăm prea multe ore în România?

Se mai muncește mult după program?

Un studiu recent realizat de ADP Research Institute în 17 țări spune că cei din Generația Z, născuți începând cu 1996-1997, muncesc foarte mult și se forțează până în pragul epuizării, mai exact au tendința de a munci opt ore și 30 de minute în plus pe săptămână „gratis”, începând programul mai devreme, rămânând până târziu sau lucrând în timpul pauzelor. Persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani prestează în plus pe săptămână șapte ore și 28 de minute, iar cei peste 55 de ani, doar cinci ore și 14 minute.

Victor spune în newsletter că angajații tineri simt că trebuie să își demonstreze valoarea în fața angajatorului prin acumularea de ore suplimentare, pentru că au intrat în câmpul muncii în pandemie, au prins disponibilizări, crize de tot felul, și se simt cumva presați. E un pic similar cu ce era prin 2009-2010, când toată economia picase din cauza băncilor, și toți trăgeam tare ca să ne păstrăm joburile.

Totuși, eu cred că nu e vorba doar despre presiunea pandemiei sau a crizei prin care trecem, ci mai ales despre diferența de vârstă. E ce povesteam și eu mai demult, când ești tânăr ai chef să tragi, să arăți că poți, să înveți lucruri noi, să îi depășești pe ceilalți. După 4o-50 de ani cheful scade mult, vrei timp pentru familie, pasiuni, vacanțe.

Citește mai departeSe mai muncește mult după program?