Râd un pic atunci când văd branduri care lansează podcast-uri cu tot felul de idei crețe, investesc în echipamente, creare conținut și promovare timp de câteva luni, și după aceea închid jucăria, dându-și seama că au fost fraieriți de consultant sau agenție să alerge după încă o jucărie strălucitoare care nu oferă nimic util clienților. Li s-a zis că trebuie să fie și acolo prezenți, dar nu trebuia.
Anul ăsta s-a accentuat un trend pe care l-au ratat cam toate site-urile ce abundau prin ianuarie în predicții despre chatbots, integrarea AI-ului în magazinele online și influencer marketing.
Tot mai multe companii au crescut bugetele alocate marketingului direct către clienții existenți și au dezvoltat programe, platforme și aplicații proprii ca să nu mai depindă de Facebook, Instagram, Google și alte metode de promovare în atragerea clienților. Sigur, erau și înainte programe de loialitate, dar acum se joacă la alt nivel.
Bula marketingului românesc dezbate subiecte interesante, gen de ce ar trebui brandurile să facă campanii pe Clubhouse (nu trebuie) sau ce creștere vor avea vânzările Actimel în rândul copiilor după ce Bromania a consumat cam mult iaurt la volan. Totuși, prin afară se mai discută și lucruri serioase, cum ar fi interesul real al consumatorilor față de branduri. Mulți marketeri cred că cei care le cumpără brandurile abia așteaptă să discute cu ele, să interacționeze,…
Citeam o postare din lumea agențiilor și a brandurilor care fac pitch-uri pentru orice, zgârcindu-se la bugete și căutând să facă economii, alegând spoiala în detrimentul calității, și mi-am dat seama că am pățit și noi asta de vreo 2-3 ori în aproape 10 ani. La o scală mai mică, evident, că noi suntem micuți și nu ne permitem să mergem la pitch-uri, lucrăm pe baza muncii noastre, a portofoliului și a recomandărilor .
După ce mai multe platforme social media au suspendat conturile lui Trump sau au șters mesajele instigatoare ale acestuia, când s-au convins că președintele e terminat din punct de vedere politic și nu mai pot păți nimic, mai mulți oficiali europeni au criticat felul în care companiile de tehnologie gestionează conținutul creat de utilizatori.
Pe viitor probabil vom vedea tot mai multe acțiuni luate de guverne pentru a controla libertatea acestor platforme. Pe termen scurt brandurile și utilizatorii ar trebui să își pună multe semne de întrebare, atunci când decid să își construiască prezența online sau afacerea bazându-se exclusiv pe alte platforme, adică construind casa proprie pe terenul altuia.
Bob Hoffman a reamintit în ultimul newsletter trimis de experimentul făcut de Uber, care au descoperit, după ce au redus bugetul de marketing online de la 150 de milioane de dolari la 50 de milioane de dolari anual, că nu s-a schimbat nimic, și asta din cauza fraudelor din sistemele de advertising online. Cu alte cuvinte, aruncau o mulțime de bani pe reclame care erau văzute de boți sau indicatorii de performanță erau falsificați, de exemplu instalări de aplicații inexistente.
În ultimul newsletter trimis de Bob Hoffman apar rezultatele unui studiu din Canada, ce compară ce cred marketerii despre activitățile consumatorilor, versus ce fac efectiv consumatorii.
Pe scurt sunt mulți oameni de marketing care trăiesc într-o bulă a lor, iar comportamentul consumatorilor diferă enorm față de ce cred ei. Cine ar fi crezut…
