Etichetă social media

Enshittification, sau cum platformele online se auto-distrug din lăcomie

Nici Facebook nu mai e ce-a fost, postările prietenilor sunt ascunse în timp ce feedul ne este inundat cu recomandări de articole stupide de la tot felul de pagini dubioase.

Nici Google nu mai funcționează cum trebuie, am ajuns să căutăm prin mai multe pagini de rezultate în speranța că vom descoperi informații relevante, pe lângă reclame și site-uri pline de spam.

Și nici măcar TikTok, aplicația care ne-a făcut dependenți de consumul de video (și probabil ne-a scăzut IQ-ul) nu mai funcționează la fel de bine ca în urmă cu câțiva ani, acum For You e plin de recomandări irelevante și reclame de la branduri care nu au tangență cu interesele noastre.

Dacă și voi vă plângeți de degradarea platformelor online să știți că există un termen pentru asta, enshittification. Citisem articolul ăsta încă de când apăruse, dar nu știu dacă l-am mai pus pe aici.

Pe scurt, la început toate platformele sunt utile pentru utilizatori obișnuiți, cu beneficii reale, deoarece vor să crească ca popularitate și cifre, pentru a atrage clienții business (hei, avem mulți utilizatori, putem să le vindem chestii) și a genera profit.

Când ajung să genereze profit, atât utilizatorii cât și afacerile sunt exploatate la maxim, interesele lor devenind irelevante, iar calitatea platformei scade. În opinia mea, platformele nu mor prea repede, de exemplu Facebook de ani de zile e tot mai slabă, dar încă rezistă. Totuși, popularitatea lor scade, iar când apar alternative mai bune publicul se mută acolo.

Here is how platforms die: first, they are good to their users; then they abuse their users to make things better for their business customers; finally, they abuse those business customers to claw back all the value for themselves. Then, they die.

I call this enshittification, and it is a seemingly inevitable consequence arising from the combination of the ease of changing how a platform allocates value, combined with the nature of a „two sided market,” where a platform sits between buyers and sellers, holding each hostage to the other, raking off an ever-larger share of the value that passes between them.

Facebook

This shell-game with surpluses is what happened to Facebook. First, Facebook was good to you: it showed you the things the people you loved and cared about had to say. This created a kind of mutual hostage-taking: once a critical mass of people you cared about were on Facebook, it became effectively impossible to leave, because you’d have to convince all of them to leave too, and agree on where to go. You may love your friends, but half the time you can’t agree on what movie to see and where to go for dinner. Forget it.

Then, it started to cram your feed full of posts from accounts you didn’t follow. At first, it was media companies, who Facebook preferentially crammed down its users’ throats so that they would click on articles and send traffic to newspapers, magazines and blogs.

TikTok

Tiktok won’t just starve performers of the „free” attention by depreferencing them in the algorithm, it will actively punish them by failing to deliver their videos to the users who subscribed to them. After all, every time Tiktok shows you a video you asked to see, it loses a chance to show you a video it wants you to see, because your attention is a giant teddy-bear it can give away to a performer it is wooing.

Google

…Even with that foundational understanding of enshittification, Google has been unable to resist its siren song. Today’s Google results are an increasingly useless morass of self-preferencing links to its own products, ads for products that aren’t good enough to float to the top of the list on its own, and parasitic SEO junk piggybacking on the former.

Citește mai departeEnshittification, sau cum platformele online se auto-distrug din lăcomie

Cum utilizează europenii social media

A apărut un raport nou despre obiceiurile de utilizare a social media în Europa Centrală și de Est, deci intrăm și noi în vizor. Raportul e realizat pentru Publicis Groupe Europa Centrală, am cerut acces la rezultatele dedicate Europei Centrale și de Est, dar încă le aștept. Momentan discutăm despre concluziile raportului.

Long story short, social media influențează multe domenii, de la felul în care consumăm știrile până la alegerile politice și cum luăm deciziile de cumpărare ale unor produse sau servicii.

Citește mai departeCum utilizează europenii social media

Studiu despre utilizarea social media în 2024

Sprout Social a publicat concluziile unui raport despre conținutul pe social media, după ce peste 4500 de consumatori au completat un chestionar despre comportamentul lor pe rețelele de socializare și tipurile de conținut preferat. Pe scurt 66% dintre utilizatori apreciază conținutul de tip edutainment, adică educativ și distractiv, ca fiind cel generează cele mai multe interacțiuni, iar 48% dintre respondenți au interacționat cu postările brandurilor în ultimele 6 luni.

Citește mai departeStudiu despre utilizarea social media în 2024

E cam trist când ajungem să ne luăm știrile de pe TikTok

Discutam chiar ieri în familie cum a ajuns TikTok să influențeze puterea de cumpărare, sunt o mulțime de produse, de la medicamente, ceaiuri, cosmetice până la haine și gadgeturi, care se epuizează rapid în magazine atunci când devin virale pe TikTok, de obicei când sunt recomandate de oameni normali care le-au testat, nu neapărat datorită reclamelor.

Teoretic e bine, dacă produsul tău ajunge viral pe TikTok ai dat lovitura în vânzări, practic poate fi și riscant, ce faci atunci când crema ta de față cu gălbenele e cumpărată de mii de adolescente care cred că le rezolvă coșuri? Și asta e doar o problemă simplă, am auzit de oameni care s-au tratat pentru diverse boli cu alimente minune, care nu funcționau, evident.

Pregătiți-vă, va fi și mai rău, în Statele Unite numărul adulților care își iau știrile de pe TikTok a crescut de la 3% în 2020 la 17% in 2024, și în rândul tinerilor și adolescenților procentul e mai mare, că 63% folosesc zilnic platforma. Am văzut pe TikTok că… se pare că e noul am aflat la știri că….

Citește mai departeE cam trist când ajungem să ne luăm știrile de pe TikTok

Voi faceți cumpărături la Lidl?

Fiind ocupat cu munca pe plantație mai ratez din scandalurile zilei, dar am prins o discuție despre unul recent – 2 influenceri au filmat o reclamă pentru LIDL-ul de la Electric Castle și apoi au aruncat o plasa plină cu produse sigilate direct la gunoi. 🤨

Am zâmbit trist, acolo e vina agenției, probabil au recomandat-o pe Sânziana pentru că are mulți urmăritori, voiau să rupă pe reach la festival, dacă se uitau un pic pe profilul ei și-ar fi dat seama că nu are nici o treabă cu publicul țintă al brandului, ea făcând reclamă la absolut orice.

Între timp Lidl a anunțaț că nu va mai lucra cu ea, și dacă vreți să știți cum să alegeți influencerii în campanii a scris Andra un articol – 3 idei despre cum să alegi KOLs pentru brandul tău antreprenorial. Discuția despre influenceri versus KOls nu e nouă, pe vremuri Andra Adam promova Vitacom și eu am ziceam că vor avea de câștigat brandurile care se asociază cu cine trebuie.

Dacă vreți rezultate în campanii online lucrați cu oameni care au o comunitate la care țin, care au valori morale, care se asociază cu branduri similare lor, nu cu influenceri ce recomandă orice pentru a face un ban, de la biscuiți Poieni la păcănele.

Citește mai departeVoi faceți cumpărături la Lidl?

2024, postăm același conținut video pe toate platformele de socializare?

E 2024 și aparent recomandările făcute de experții social media înainte ca toate rețelele de socializare să se tiktokizeze (da, am inventat eu cuvântul ăsta) nu prea mai sunt valabile. În urmă cu câțiva ani ni se recomanda să facem conținut diferit pentru fiecare platformă, că pe Instagram urcai mai ales poze, pe Facebook puneai postări mai detaliate, pe Youtube clipuri video lungi, iar de Twitter, mai nou X, oricum nu îi păsa nimănui.

De când algoritmii scot la înaintare conținutul video filmat vertical și cât mai scurt (a se citi nimeni nu mai are timp și răbdare), recomandările astea nu prea se mai justifică. Sigur, dacă ai timp și chef poți crea video separat pentru fiecare, dar dacă nu ai acel timp cea mai simplă recomandare e să filmezi clipul, să îl editezi în editorul video preferat (CapCut e cel mai simplu) și după aceea să îl urci separat pe Instagram, pagina de Facebook, Youtube Shorts și TikTok.

Nu sunt neapărat fan al acestei strategii, dar diferențele între platforme sunt tot mai mici, și dacă ai timp să creezi doar un clip video pe săptămână, ai șanse mai mari să ajungi la o audiență mai mare sau să ai rezultate dacă îl urci peste tot, decât dacă te concentrezi pe o singură platformă. În articolul de pe blog pun niște detalii și explicații.

Citește mai departe2024, postăm același conținut video pe toate platformele de socializare?

Cum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024

Pentru că generația TikTok a început deja să se ocupe de comunicarea pe social media pentru branduri, uneori chiar branduri mari, vedem tot felul de situații ciudate, cu branduri care cred că e normal să faci postări doar cu emoji, să folosești tot felul de prescurtări inventate pentru cuvinte sau să scrii în româna de baltă. Diacriticile nu mai există demult, iar acordul între subiect și predicat e complet opțional, la fel ca și semnele de punctuație.

Mai jos sunt câteva idei despre cum ar trebui să comunice un brand pe internet în 2024, pentru ca mesajele să fie înțelese de toate categoriile de public. Nu zic că sunt lege, dar după 17 ani de scris pe blog și vreo 13 ani de comunicat pentru clienții din agenție cred că mai știu și eu una alta.

Citește mai departeCum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024