Producătorii de vinuri românești vând apă cu alcool și zahăr în loc de vin. Asta e ultima stire care a agitat televiziunile și site-urile de stiri zilele astea. Conform experților laboratorului oficial al Uniunii Europene, printre băuturile ce pretind a fi vinuri dar nu sunt se află:
- “Strămoșesc” și “9 poloboace” produse de SC Vinexport Trade Mark Focsani;
- “Perla Dunării” produs de SC Vinton Galati;
- “Buchet”, vin de masă demisec rosu și alb produs de Casa de Vinuri Zorești Buzau;
- “Babanul”, un vin de masă rosu și alb, produs de Murfatlar;
- “Alb Nobil”, un vin de masă demisec alb, fabricat de SC Rom Cas Srl Dâmbovița
Că Babanul este o substanță plină de chimicale ce doar poartă denumirea de vin o știe toată lumea. Nu cred că este cineva cu cel puțin un neuron activ care să dea 5 lei pe o sticlă de 2 litri de amestec de apă, zahăr și alcool crezând că el cumpără un vin de calitate, produs prin fermentație naturală din cei mai dulci struguri.
Cred că același lucru e valabil și pentru vinurile la 0,75 litri din hypermarketuri. Când dai 7 lei pe un asemenea vin nu poți avea pretenția să fie un vin natural, mai ales dacă scrie pe el Made in France. Să o luăm logic, numai sticla costă 1-1,5 lei. Adaugă la sticlă eticheta de minim 1 leu, ambalarea, transportul, marketingul, discounturile acordate distribuitorilor și ajungi să constați că ar trebui ca vinul, substanța care se află în sticla aia, să fie oobținută fără nici un cost. Nu se poate. Nu mai zic nimic de profituri.
Soluția? Chimicale cât cuprinde. Dintr-un butoi de apă, câteva kilograme de zahăr, niște alcool, coloranți și amelioratori de aromă obții un vin care arată mai bine decât cel natural.
Discutam cu un amic chiar zilele trecute și spunea că nu ai cum să găsesți un vin care să fie fără chimicale la mai puțin de 15-20 de lei sticla. Abia de acolo încep discuțiile despre vinuri bune. Tipul știa ce zice, lucrând la unul din producătorii mari de vinuri din România. Cum ar veni, informații din interior, de la sursă.
Vrei un vin natural și la un preț bun? Singura șansă e să mergi la țară, să îl cumperi direct de la micul producător, țăranul ce are câteva hectare de vie și e dispus să vândă ieftin, deoarece el nu cheltuie bani pe etichete, marketing și distribuție. Cel puțin din câte știu eu, la țară poți să cumperi 1 litru de vin bun cu 3-4 lei. Fără chimicale, fără zahăr și fără dureri de cap a doua zi după ce l-ai băut.
Voi de la ce preț credeți că se găsesțe un vin bun în magazine? Și cel mai important, ce vinuri preferați?
La cat de mare bautoare sunt… nu pot sa-ti raspund referitor la sucurile (pardon! vinurile) pe care le prefer. Dar, e clar ca un pret prea mic te face sa-ti pui intrebari. Sa zicem ca, atunci cand sunt nevoita sa cumpar singura o sticla de vin, ma ghidez dupa niste nume mai cunoscute de producatori. Si dupa un nume mai normal dat vinului. Sa fim seriosi, cata incredere imi starneste cand aud “9 poloboace”, “buchet”, “babanul”??? Hmmm… mai bine nu!
Dar, pentru altceva am inceput acest comentariu.
Sa-ti povestec ca, am citit, candva, o eticheta de pe o sticla de “vin”, pe care scria – poate contine urme de vin. Asta a fost cea mai tare chestie! 🙂
Si, inca ceva. Nici la tarani nu e siguranta deplina, in ceea ce priveste naturalul. Sunt niste pastile care se pun – nu ma pricep sa dau detalii… dar pastilele alea numai “natural” nu inseamna.
Din ce știu eu, singurul lucru care se mai pune în vin la țară uneori este un compus cu sulf, pentru a conserva vinul mai bine. Totuși, nu îl folosesc prea mulți deoarece poate schimba gustul vinului.
În rest noi să fim sănătoși și să bem cât mai puține chimicale.
Tohani si Cotnari. Cel putin 15-20 de lei pe sticla. Decat sa beau 5 sticle cu chimicale prefer sa beau una singura de vin veritabil. Restul sunt pentru alcoolici, cele la 5lei.
Găsești vin bun, dar nu în magazine. Lumina este un oxidant pentru vin, nu știu în ce măsură, însă sigur modifică acestuia proprietățile. Să nu mai zic de păstrarea/depozitarea sticlelor de vin.
Bioxidul (sau dioxidul) de sulf se folosește la tratarea vinului împotriva oxidării. E prezent în toate vinurile “la raft”. Cei de “la țară” nu-l folosesc pentru că nu știu dozajul. E firesc să schimbe gustul dacă e utilizată o cantitate mai mare.
Si atunci unde se gaseste un vin bun?
Salut. Sunt student la tg. mures, noi cand tragem vre-un chef sau ceva, luam vin de la crama. 6-7 lei pe litru, eu spun ca e ok pentru un litru de vin varsat. Acum depinde si de crama daca e no name sau recas sau tohani. Eu prefer tohani. Ma duc la recas cand tohani e inchis pentru inventar. Cu bine, Jerry
Se foloseste sulful si in mediul rural. Si taranii chiar stiu sa potriveasca „din ochi” dozajul necesar. Asta face ca un butoi cu vin neatins sa reziste o perioada mai indelungata. Vinul isi pastreaza proprietatile, culoarea, mirosul, gustul si presupun ca se si limpezeste mai repede si mai usor.
Si eu iau de la Tohani, dar si acolo mai gasesti ceva “pastile” in vin….
Ui că eu vin de la ţară. Mama nu pune nimic în vin. Mai pune zahăr în must ca să devină vin, şi am mai auzit şi eu de pastile de nu ştiu care, dar pe mama să pună în vin nu. Nu ştiu de ce zic numa’ de mama că tata se ocupă mai mult de licorile astea cu grade 😀
Pentru ca… daca nu e mama, vai de tati si vai de licori! 🙂
buna asta
Dioxidul de sulf este folosit de orice firma sau taran care are peste 1Hectar de vie, in general vie altoita nobila! Acesta este folosit pentru limpezire si pastrare pe perioada lunga si in cantitatile recomandate nu este nociv. Taranii cu vie putina la camp asa zise ( carlige) adica vita de vie hibrida nu folosesc. Problema este ” vinul din pastile” sau cel de’ “surcele” care este un cocteil de chimicale si o sa observati dupa consumare ca va doare capul,halena urat mirositoare si da diareea instantaneu peste voi si nu stiti de la ce!
Sunt posesor” centura negra la bautura 2 Dani “in zona Pietroasele, Blajani .Daca nu esti antrenat da bautura cu tine de pamant si mai faci si alte nenorociri!
Babanu e vin de fite pe langa vinul ala italian la 6.5 Lei sticla de 2L la LiDL. De fapt, se poate numi vin ala? Nu cred.
Ca sa-ti raspund la intrebare: Vin ieftin si bun nu exista. Mai sunt si exceptii cand cumperi un vin de la “tarani” destul de ieftin, 3-4Lei/litru si este destul de bun.
Mie, personal, îmi place mult de tot Sângele de Taur. Și nu mi se pare chiar scump. Înainte luam cu 10 lei sticla, însă azi, am găsit cu 13. (ori s-a scumpit, că tare de mult n-am mai luat, ori era ceva adaos de șmecherie. Oricum, am alergat prin ceva magazine ca să găsesc).
Babanul este cel mai bun vin,ieftin si bun special pt petreceri,nunti si botezuri,e un vin care te inspira si care iti aduce pofta de viata de la prima picatura in gura. fortza BABANULUI e in mainile voastre va rog nu ezitati.
Eu cumpar de la tarani.Ala e bun si natural 🙂
vinul bun se gaseste intradevar la tara , pt ca nu mai dau bani pe zahar sau sulf,
Faza e ca vinul de tara e o posirca ordinara. taranul isi face vinul langa cotetul porcilor, iar fara sulfiti ajunge un veritabil otet. Alcool are sub 8%….Multi cred ca e curat, dar la 15 grade afara este bun de aruncat daca nu i sepune sulfiti ptr ca se acreste. Sulfitii nu se pun ochiometric ci in anumita cantitate. Mai nasol este ca fiecare taran se crede mare viticultor pe cand tehnologia vinului e ff complexa..Un vin bun pleaca dela 20 de lei sticla in sus..si asta cam peste tot in lume. (5 euro)
Bullshit total. Gasesti vin ieftin si bun fara nici o problema. La crama de langa mine un litru de vin era 5-6 lei anii trecuti. Anul asta s-a scumpit la 7 lei, dar tot e mai putin decat “15-20 de lei”. Si e vin natural. Nici nu trebuie sa ma duc la “tarani” sa-l iau.
Sulfitajele si in special tratamentele vinului sunt reglementate de Legea viei si vinului, am sa public mai jos partea din norme care va intereseaza. Daca acceptati sfatul unui specialist, atunci luati vin de la taranii care nu sunt comercianti, ci doar vanzatori ocazionali, sau va recomand un site pentru care garantez ca are numai vinuri curate, http://www.pivnicerul.ro, se ocupa de el o persoana foarte serioasa.
HOTĂRÂRE Nr. 769 din 28 iulie 2010
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 595 din 23 august 2010
Practicile şi tratamentele oenologice autorizate
A. Struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri parţial fermentat din struguri stafidiţi, must de struguri concentrat, vin nou în fermentaţie
ART. 37
Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat şi vinul nou în fermentaţie sunt următoarele:
a) desciorchinarea, zdrobirea şi presarea;
Drojdii “for excellent bouquet”
b) aerarea sau oxigenarea;
c) tratamente termice;
d) deburbarea;
e) centrifugarea şi filtrarea;
f) utilizarea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau în amestec, cu scopul de a realiza o protecţie antioxidativă;
g) utilizarea levurilor pentru vinificaţie;
h) utilizarea uneia dintre următoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:
(i) fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, în doză de maximum 0,3 g/l;
Favoritul meu:
Wine Kit “just add water and sugar”
(ii) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, în doză de maximum 0,2 g/l;
(iii) diclorhidrat de tiamină, în doza de maximum 0,6 mg/l, exprimat în tiamină;
i) utilizarea dioxidului de sulf, numit şi anhidridă sulfuroasă, şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
j) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
k) tratarea mustului alb şi a vinului alb nou, aflat încă în fermentaţie, cu cărbune pentru uz oenologic în doza de maximum 100 g/hl;
l) limpezirea cu ajutorul următoarelor substanţe de uz oenologic:
(i) gelatină alimentară;
(ii) proteine vegetale;
(iii) clei de peşte;
(iv) cazeină şi cazeinat de potasiu;
(v) ovalbumină şi/sau lactalbumină;
Din asta as pune si eu, sincer!
(vi) bentonită;
(vii) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
(viii) caolin;
(ix) tanin;
(x) enzime şi preparate enzimatice de uz oenologic;
m) utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;
n) utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii;
o) utilizarea, în scopul dezacidifierii, a următoarelor substanţe:
(i) tartrat neutru de potasiu;
(ii) bicarbonat de potasiu;
(iii) carbonat de calciu care poate eventual conţine cantităţi mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
(iv) tartrat de calciu;
Va place mai taninos? Luati de aici!
(v) acid tartric;
(vi) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente şi pulverizat fin;
p) utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
q) utilizarea polivinilpolipirolidonei în doză maximă de 80 g/hl;
r) utilizarea bacteriilor lactice;
s) utilizarea acidului ascorbic;
ş) utilizarea lemnului de stejar, inclusiv sub formă de chipsuri.
B. Mustul de struguri destinat producerii mustului de struguri concentrat rectificat
ART. 38
(1) Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru producerea mustului de struguri destinat fabricării de must de struguri concentrat rectificat:
a) aerarea;
b) tratamente termice;
c) centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea să nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
d) utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase), a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
e) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
f) tratarea cu cărbune de uz oenologic în doze de maximum 100 g/hl must;
g) utilizarea carbonatului de calciu care poate conţine cantităţi mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
h) utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni.
(2) Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru mustul de struguri în fermentaţie destinat consumului uman direct sub această formă sunt aceleaşi ca şi în cazul vinurilor:
1. utilizarea în vinurile seci şi în cantităţi de cel mult 5% de tescovină proaspătă, în stare bună şi nediluată, care conţine drojdia obţinută din vinificarea recentă a vinurilor seci;
2. aerarea şi barbotarea cu argon sau azot;
3. tratamente termice;
4. centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
5. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, individual sau în amestec, numai pentru crearea atmosferei inerte şi pentru a menţine produsul ferit de aer;
6. adaosul de dioxid de carbon în doză de maximum 2 g/l;
7. utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase) şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
8. adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiţia ca acidul sorbic din produsul tratat, destinat consumului uman direct, să fie de cel mult 200 miligrame/l;
9. adaosul de acid L(-) ascorbic în doză de maximum 250 mg/l;
10. adaosul de acid citric pentru stabilizarea vinurilor să nu depăşească la punerea în consum a vinului nivelul maxim de 1 g/l;
11. utilizarea acidului tartric, pentru acidificare;
12. pentru dezacidificare este permisă utilizarea uneia sau a mai multor substanţe:
a) tartrat de potasiu;
b) bicarbonat de potasiu;
c) carbonat de calciu care poate conţine, în cantităţi mici, sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
d) tartrat de calciu;
e) acid tartric;
f) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente;
13. limpezirea cu ajutorul uneia sau a câtorva dintre substanţele următoare pentru uz oenologic:
a) gelatină alimentară;
b) proteine vegetale;
c) clei de peşte;
d) cazeină şi cazeinat de potasiu;
e) ovalbumină şi/sau lactalbumină;
f) bentonită;
g) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
h) caolin;
i) preparat enzimatic de betaglucanază;
14. adaosul de tanin;
15. tratarea vinurilor albe cu cărbune activ pentru uz oenologic în doză de maximum 100 g/hl;
16. tratarea:
a) mustului de struguri parţial fermentat destinat consumului uman direct sub această formă, vinurilor albe şi a vinurilor rose cu ferocianură de potasiu;
b) vinurilor roşii cu ferocianură de potasiu sau fitat de calciu;
17. adaosul de acid metatartric, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 100 mg/l sau carboximetilceluloză în aceeaşi doză;
18. utilizarea gumei arabice, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 0,3 g/l;
19. utilizarea acidului DL tartric (acid racemic) sau a sării sale neutre de potasiu, pentru precipitarea calciului în exces;
20. utilizarea alginatului de calciu sau a alginatului de potasiu, în cazul producerii vinurilor spumante prin fermentare în butelii, pentru eliminarea drojdiei prin degorjare;
a) utilizarea levurilor liofilizate sau în suspensie în vin pentru producerea vinurilor spumante;
b) la producerea vinurilor spumante, în vinurile de bază se pot utiliza tiamina şi sărurile de amoniu, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor, în următoarele condiţii:
c) pentru sărurile nutritive, fosfat de amoniu sau sulfat de amoniu, maximum 0,3 g/l;
d) pentru factorii de creştere, tiamină sub formă de clorhidrat de tiamină, 0,6 mg/l, exprimat în tiamină;
21. pentru favorizarea precipitării sărurilor tartrice se pot adăuga:
a) bitartrat de potasiu;
b) tartrat de calciu, în doză de maximum 200 g/hl;
22. utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau miros al vinului, în doză de maximum 1 g/hl;
23. utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
24. utilizarea polivinilpolipirolidonei, în doză de maximum 80 g/hl;
25. utilizarea bacteriilor lactice;
26. adaosul de caramel, pentru intensificarea culorii vinurilor licoroase;
27. adaosul de lizozimă în doză de maximum 500 mg/l;
28. pentru stabilizarea microbiologică se poate adăuga dimetildicarbonat (DMDC) în doză de maximum 200 mg/l, fără ca acest adaos să conducă la apariţia de reziduuri în produsul finit tratat;
29. tratarea prin refrigerare, electrodializă şi osmoză pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului;
30. utilizarea ureazei, pentru a reduce nivelul de uree din vin;
31. adaosul de oxigen
Un vin acceptabil, la sticla de 0,75 l, nu ai sa gasesti in Romania sub 3 euro sticla. Cel mai recomandat este sa cumperi vin natural, care costa cam 9, 10 lei litrul, daca vrei ceva mai bun. Dintre vinurile romanesti, imi plac cele de la Jidvei.
As vrea sa fac o comparatie intre vinul romanesc si vinurile din Italia si Franta. Dupa cum spuneam, un vin acceptabil la sticla de 0,75 l, costa in Romania cam 3 euro. In Italia sau Franta, un vin acceptabil il cumperi cu 2,5 euro, sticla de 0,75. 1 litru de vin natural bun in Italia costa 2 euro, sa-l iei de la producator. Deci, vinurile italiene si frantuzesti sunt mai ieftine si mai bune decat cele romanesti.
Sunt un consumator ocazional de vinuri, m-am invatat in Italia sa mai beau, din cand in cand la masa, un pahar de vin, preferabil natural.
salutare ……… acu si voi cu d-astea , va dati avuti ca dalde babanu nu e de nasul vostru ….. va spune un bautor inrait care a baut tiruri la viata lui , de la 9 poloboace si vin facut din ulei de motor , la chateaux margaux 1787 , si va spun ….. babanul este un vin de 7 stele .