In ultimul timp vad ca lumea incepe sa constientizeze puterea onlineului chiar si in campaniile umanitare, ceea ce era foarte ok. Inainte daca aveai un caz umanitar grav, un bolnav care avea nevoie de o suma de bani peste puterile sale, singurele sanse erau sa apari prin ziare, sa bati pe la usile guvernului sau sa te rogi de Cabral sa te includa in Povestile de pe acasa. Acum e altfel: avem new media, avem blogosfera, avem viralele…avem multe. Exista insa o problema. Toti cei care fac site-urile pentru campaniile umanitare le gandesc fix cu fundul. Cum arata un site pentru o campanie umanitara in .ro, pe pagini: Text de corazon despre boala persoanei, menit sa induioseze cititorul pentru a scoate bani necesari operatiei, tratamentului etc. Prezentarea bolnavului, de obicei neajutorat dar cu o inima mare, inteligent, iubit de prieteni, sot devotat, copil cuminte, fata mare s.a.m.d Tratamentul care l-ar salva pe bolnav si cat costa el, de obicei prin Germania, Austria, America. Oriunde, dar sigur nu in Romania Conturile din banci unde poti marca banul. Documente medicale scanate, ca sa doveasca cititorilor ca persoana chiar e bolnava, deci nu e o teapa. ( suntem in Romania ). Pagina de contact – foarte rar. Ce lipseste in 99% din site-urile pentru campanii umanitare, la noi: bannere de sustinere care pot fi preluate usor prin cod html – eu personal am facut niste bannere pentru o campanie, deoarece parintii fetitei nu se gandisera la asa ceva. componenta interactiva – blog, widget…