fbpx

Doar eu am problema asta cu hanoracele?

Poate că am îmbătrânit eu înainte de vreme, dar niciodată nu mi-au plăcut hainele colorate, cu sigle mari, logo-uri supradimensionate sau tot felul de mesaje pe ele. Am preferat hainele simple, discrete, dacă se poate din materiale de calitate, că nu mereu am avut și buget pentru ele.

Partea bună? Am senzația că și moda tinde în directia asta, minimalism și funcționalitate, nu degeaba Old money style e în trending pe TikTok, și văd tot mai mulți adolescenți și tineri care se îmbracă bine.

Regulile astea sunt valabile și pentru hanorace barbati, nu am eu prea multe prin garderobă, dar până nu demult era greu să găsești un hanorac de calitate cu fermoar, că aici era și buba mea cea mai mare, 90% din hanorace nu au fermoar, și eu dacă îmi iau un hanorac, neapărat trebuie să fie cu fermoar.

Deși ele există de mult timp, hanoracele așa cum le știm noi acum au apărut pe la 1930, poate ați auzit de brandul ăsta ce le-a produs printre primii, Champion, compania din spate se numea la origine Knickerbocker Knitting Company.

Au devenit celebre după ce au fost folosite de echipele sportive ale Universității din Michigan, și imediat au prins la muncitorii din fabricile frigurosului New York, deoarece erau confortabile și protejau oamenii în timp ce lucrau. Nu le păsa muncitorilor de modă, dar hanoracele erau din bumbac gros, cu glugă și buzunare mari, țineau de cald și aveau un design funcțional, erau practice.

Prin 1970 hanoracele au devenit populare și în rândul tinerilor, mai ales datorită culturii hip-hop și a skateboarderilor care le purtau, evoluând de la articole de muncă la piese de modă, fashion statement sau cum vreți să le mai ziceți voi. Așa sunt văzute și astăzi, îți iei pe tine un hanorac dacă vrei ceva confortabil și vrei să arăți că ești mai relaxat, că te îmbraci cu ce îți place, că nu te conformezi normelor.

Citește mai departeDoar eu am problema asta cu hanoracele?

Meta Movie Gen și mitul conținutului video generat gratuit de inteligența artificială

Teoretic Meta Movie Gen e fain, deși chiar și Meta admite în prezentarea oficială că nu tot ce vedem în clipul demo a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Practic trebuie să îi credem pe cuvânt, momentan doar partenerii invitați de ei au testat noul tool de creare conținut video de maxim 16 secunde cu ajutorul AI. Vom vedea la anul, când probabil va fi lansat pentru public, deși poate între timp vom putea testa Sora de la Open AI, că și ei ne promit.. în curând.

De ce vrea Meta să aibă un tool de generare conținut video? E simplu, ca să ajute advertiserii să creeze reclame mai ușor, pentru a tăia facturi mai mari, pentru a atrage în continuare bugetele de reclame.

Una din provocările principale acum, mai ales pentru afacerile mici și mijlocii, e crearea de conținut video decent pentru produse și servicii. De când cu TikTok-ul toate brandurile vor video, dar nu toate își permit videograf, regizor, editor etc. În schimb dacă poți scrie Hey, vreau un clip de 15 secunde în care să apară noua ciocolată Milka Dubai, în mijlocul unor văcuțe ce pasc fericite între munți, pe o pajiste plină cu lavandă și în câteva minute să ai un clip video gata de promovat, parcă altfel pui la înaintare bugetul de marketing, nu?

Citește mai departeMeta Movie Gen și mitul conținutului video generat gratuit de inteligența artificială

Să minți în declarații publice nu este o strategie de marketing

Apropo de ultimul material Recorder, îmi e milă de cei care au plătit apartamente la Nordis, deși prin cercurile de investitori în imobiliare se vorbea de peste 1 an despre faptul că lucrurile nu sunt tocmai ok acolo.

Totuși, despre altceva voiam să vă scriu azi, mai precis despre afirmația lui Emanuel Poștoacă, asociat Nordis, când a fost acuzat că aceleași apartamente au fost vândute de mai multe ori. O găsiți la minutul 54 mai jos. Nordis anunța în 2021 că în a doua clădire a hotelului construit în Mamaia mai aveau doar 5% apartamente nevândute – aproximativ 20 de bucăți, iar în 2023 anunța că au mai încă vândut 150 de apartamente.

Poștoacă a declarat că departamentul de marketing Nordis a împachetat lucrurile, adică a exagerat numărul de apartamente vândute, asta fiind o strategie de marketing, zice el – declari că ai mulți clienți, că ai vândut deși nu ai vândut în realitate, de parcă vindeau semințe, nu apartamente. Practic el încerca să se scoată, să spună că au mințit în declarațiile publice, ei de fapt nu au vândut apartamentele de mai multe ori unor persoane diferite, cu promisiuni de cumpărare pe care au încasat avansuri mari.

Despre ce a făcut Nordis se va pronunța justiția, sper, eu voiam doar să zic cum se vede declarația asta din colțul meu, care lucrez de ceva timp în domeniul marketingului.

Advertica a împlinit anul ăsta 13 ani (frumoși), și probabil facem ceva bine, de am rezistat până acum. Nu intru în definiții stufoase, dar ideea de bază este că prin intermediul marketingului, companiile nu doar că vând produse sau servicii, ci construiesc relații, creează valoare și își întăresc poziția pe piață.

Ca să o dau pe șleau, noi nu am acceptat niciodată un client care a venit la noi cu un produs sau serviciu pe care voia să îl promoveze mințind sau înșelând cumpărătorii, pentru că ăsta NU e marketing.

Citește mai departeSă minți în declarații publice nu este o strategie de marketing

E cam trist când ajungem să ne luăm știrile de pe TikTok

Discutam chiar ieri în familie cum a ajuns TikTok să influențeze puterea de cumpărare, sunt o mulțime de produse, de la medicamente, ceaiuri, cosmetice până la haine și gadgeturi, care se epuizează rapid în magazine atunci când devin virale pe TikTok, de obicei când sunt recomandate de oameni normali care le-au testat, nu neapărat datorită reclamelor.

Teoretic e bine, dacă produsul tău ajunge viral pe TikTok ai dat lovitura în vânzări, practic poate fi și riscant, ce faci atunci când crema ta de față cu gălbenele e cumpărată de mii de adolescente care cred că le rezolvă coșuri? Și asta e doar o problemă simplă, am auzit de oameni care s-au tratat pentru diverse boli cu alimente minune, care nu funcționau, evident.

Pregătiți-vă, va fi și mai rău, în Statele Unite numărul adulților care își iau știrile de pe TikTok a crescut de la 3% în 2020 la 17% in 2024, și în rândul tinerilor și adolescenților procentul e mai mare, că 63% folosesc zilnic platforma. Am văzut pe TikTok că… se pare că e noul am aflat la știri că….

Citește mai departeE cam trist când ajungem să ne luăm știrile de pe TikTok

Dacă și bogații au ajuns să se plângă de prețurile prea mari…

Ce vremuri am ajuns, dacă și bogații se plâng că au crescut prea mult prețurile. 🙂

Am citit faza de mai jos la Sorin, pe scurt Brunello Cucinelli, un antreprenor și creator de modă italian, cunoscut și ca regele cașmirului, se plângea că a fost la un restaurant unde prețul de listă al unui vin era 2000 de euro, deși costul de producție era de 25 de euro, și nu se va mai întoarce acolo, pentru că valoarea adăugată nu era suficientă, dezechilibrul era prea mare între ce primea și ce plătea, chiar dacă el își permitea sticla aia de vin. Unele prețuri sunt absurde.

Și cred că are dreptate, trebuie să simți că primești suficientă valoare când plătești. La o scală normală, în Cipru am plătit și noi 20 de euro la un restaurant din port pentru un vin local, pe care l-am cumpărat a doua zi din supermarket cu 5 euro, dar eram la restaurant pe malul mării, servirea era ok, mâncarea bună, compania plăcută, deci 4x nu era exagerat.

Mai recent îmi spunea cineva că un șezlong pe o plajă din Mykonos a ajuns la 80 de euro, când eu ziceam că tot în Cipru prețul e fix același pe toate plajele publice, 2.5 euro. Presupun că acolo au crescut prețul pentru că încă sunt oameni care cred că primesc suficientă valoare pentru acei 80 de euro, și dacă le merge…

Problema asta cu creșterea exagerată a prețurilor e în multe domenii, nu doar la turism, în restaurante sau hoteluri.

Citește mai departeDacă și bogații au ajuns să se plângă de prețurile prea mari…

Il dolce far niente

Când ieși pentru prima dată din țară ca turist și ajungi pe la frații latini din Italia sau Spania e posibil să fii șocat de faptul că restaurantele nu sunt deschise toată ziua, cum ne-am obișnuit noi acasă, clientul nostru stăpânul nostru.

Restaurantele sunt deschise doar pentru vreo 2 ore la prânz și 2-3 ore seara, undeva între 13-15 și 19-22, depinde și de zonă. Dacă ți se face foame în alte intervale cauți ceva la street food sau vreun fast-food internațional, că acolo au program toată ziua.

Am pățit-o și noi la primele ieșiri, după aceea ne-am adaptat, căutam din timp restaurantul pentru prânz sau cină. Același tipar l-am văzut și în alte țări mediteraneene, nici la greci sau ciprioți nu găsești restaurante deschise toată ziua. Și te întrebi care ar trebui să fie normalitatea, cum e la ei, cu restaurantele deschise câteva ore pe zi, sau cum e la noi? Cine iese mai eficient la costuri?

Din ce am remarcat restaurantele care deschid doar la prânz și seara sunt de cele mai multe ori afaceri de familie, și mereu sunt pline, oamenii vin fix când e ora mesei, uneori chiar cu rezervare făcută dinainte, mănâncă și pleacă. Poate că ține și de cultură, oamenii ies mai des în oraș, mai ales la cină, dar nu cred că e neapărat un lucru rău.

Citește mai departeIl dolce far niente

Din ce face bani Google

Partea interesantă la veniturile Google, mă rog, ale companiei mamă Alphabet Inc, este că depind foarte mult de Google Search, mai exact grosul veniturilor, 57%, vine din reclamele plasate deasupra căutărilor sau în rețeaua Google.

Cu alte cuvinte, chiar dacă au și Youtube, Youtube Music, Youtube Ads, Adsense, serviciile de cloud, Android, Google Workspace, Waymo și multe altele, banii vin tot din căutări, și pe măsură ce lumea se obișnuiește să folosească tot mai mult alte platforme pentru a găsi informațiile, ca chatbots sau TikTok, în defavoarea motoarelor de căutare clasice, creșterea companiei pe viitor nu e garantată, cel puțin nu creșterile de două cifre anual.

Dacă vă pasionează subiectul e pe Reddit o discuție interesantă, un tip spunea că Google e subevaluată, el investește mult în acțiunile companiei pe bursă, iar lumea îl contrazice cu argumente și cifre. Din punctul meu de vedere au multe servicii bune, de exemplu noi plătim pentru Drive, Youtube Premium și Google Photos, dar au și multe servicii ce aveau potențial și au fost omorâte, e și un site creat special pentru asta – killedbygoogle.com. Plus management slab.

Voi ce servicii Google folosiți, și pentru care dintre ele plătiți?

Citește mai departeDin ce face bani Google