fbpx

Valencia în 2025

Pentru că ne-am săturat de frigul din România am tras o fugă pe final de februarie la frații spanioli, în Valencia. Nu planificasem să pice exact înainte de începerea Las Fallas, festivalul pentru care e celebră Valencia, dar am avut noroc, am prins și Mascletà, spectacolul de petarde și artificii care are loc ziua la ora 14:00 în piața centrală, am prins și două focuri de artificii noaptea, mă declar mulțumit că am gustat un pic din atmosfera festivalului. Am avut noroc și de vreme bună, între 15-22 de grade, fix după plecarea noastră au venit ploile, din păcate pentru valencieni.

Valencia e un oraș însorit, spațios, cu mai puțini turiști decât Barcelona sau Madrid, și mi se pare ideal pentru un city break în cuplu sau o vacanță cu familia, că e și prietenos cu copiii, sunt multe piste de biciclete și tot felul de distracții pentru cei mici.Dacă vreți să prindeți festivalul căutați din timp cazare și bilete de avion în perioada 15-19 martie.

Citește mai departeValencia în 2025

De ce o apă plată la 0,5 litri costă 2,4 euro pe aeroportul din Bacău și 1,2 euro pe aeroportul din Valencia?

Râdem, glumim , dar cred că am dovada că românii o duc cel mai bine din Europa. 🙂 Cel mai important lucru de care ai nevoie atunci când ești într-un aeroport e apa potabilă, după ce treci de securitate, pentru că nu ai voie să treci cu lichide, și de regulă mai aștepti 1-2 ore până la decolare. De regulă trebuie să o cumperi. Recent am zburat pe 3 aeroporturi, și am comparat preturile pentru o banală sticlă de apă la 0,5 litri:
  • Apa aeroport în Bacău – 2,4 euro – doar un magazin deschis.
  • Apa aeroport în Roma – 1,8 euro -tonomate peste tot.
  • Apa aeroport în Valencia – 1,20 euro – tonomate la fiecare 20 de metri.
Vorbim de cea mai ieftină apă disponibilă la sticlă de plastic de 0,5 litri, nu de Evian.
Citește mai departeDe ce o apă plată la 0,5 litri costă 2,4 euro pe aeroportul din Bacău și 1,2 euro pe aeroportul din Valencia?

M-am înșelat cu Codurile QR

La cât de multe coduri QR am scanat peste tot în ultima perioadă trebuie să recunosc că m-am înșelat prin 2011, când spuneam că nu înțeleg utilitatea lor.

În perioada aceea codurile QR erau folosite mai mult ca artificiu de marketing, păreai trendy dacă băgai un cod de scanat pe undeva, de exemplu mulți le puneau pe cărțile de vizită, chiar dacă aveai deja toate informațiile despre aceea persoană scrise, sau le foloseau în locul adresei site-ului, deși era mai simplu să scrii wwww…

Între timp a venit pandemia, toată lumea a descoperit că e un pic germofobă și preferă să nu mai atingă chestii, iar codurile QR au început să fie folosite peste tot, dar de data asta chiar au utilitate practică.

Aproape toate restaurantele au început să aibă meniuri digitale accesibile prin scanarea unui cod QR de pe masă, multe din ele au renunțat chiar la meniurile tipărite. Nu mai zic de food trucks, astea au doar coduri QR. Și asta e doar la prima vedere.

Citește mai departeM-am înșelat cu Codurile QR

Susținem economia europeană?

După ce Trump a decis să impună tarife pentru importurile de produse străine, au apărut mai multe campanii pe social media prin conținut generat de utilizatorii, ce încurajează oamenii să sprijine economiile locale. Canadienii încurajează consumul produselor locale în defavoarea celor din Statele Unite, mexicanii la fel.

Am văzut niște trenduri similare și prin Europa, problema este că sunt multe servicii ce nu pot fi înlocuite prea ușor. Și nu mă refer doar la România, ci chiar la nivelul Uniunii Europene. Aparent ne-am lăsat în baza americanilor nu doar pentru apărare, ci și pentru furnizarea de servicii digitale sau gadgeturi.

La alimente din fericire stăm destul de ok, am putea consuma multe produse made in Romania, dar la servicii digitale noi nu mai avem aproape nimic. Am căutat un pic alternative europene la servicii populare pe care le folosim, le știați pe toate?

Citește mai departeSusținem economia europeană?

În 2025 promoția „bate” loialitatea față de brand

Dacă vi se pare că sunteți asaltați prin hypermarketuri de tot felul de oferte, promoții și concursuri, să știți că nu vi se pare, brandurile au descoperit că asta ne face să cumpărăm, mai ales în perioade dificile, ca cea prin care trecem. Avem și studiu recent pe tema asta, Analiza comportamentului consumatorului la cumpărături.

Rezumatul e că marketingul trage tare ca să crească fidelitatea clienților față de brand, că unui client care revine e mai ieftin să îi vinzi decât să atragi un client nou, dar e criză, și 3 plus 1 gratis sau câștigă o vacanță de vis sună mai bine decât Îți mulțumim că ești clientul nostru de 20 de ani, dar noi facem promoții doar pentru clienții noi.

Citește mai departeÎn 2025 promoția „bate” loialitatea față de brand

Istanbul în 2025 – pentru că poți vedea 2 continente într-o zi

Am tras o fugă la frații turci în perioada friguroasă, cu speranța că nu va fi foarte aglomerat. Am avut un pic de noroc, am prins 2 zile cu 14 grade, dar după ce am plecat noi a nins și la ei. Câteva idei pe scurt, că pe net găsiți o mulțime de ghiduri despre Istanbul:

Unde să te cazezi?

Recomandarea mea e să alegi cazarea în partea europeană a orașului, în special în zona Sultanahmet sau în apropierea pieței Taksim. Hoteluri sunt destule, între 70 și 130 de euro pe noapte. De aici ai acces facil la principalele atracții turistice și poți explora multe locuri pe jos. Cu 15,6 milioane de locuitori, Istanbulul este uriaș, dar nucleul turistic este relativ compact și bine conectat.

Transportul prin oraș

Sistemul de transport public este destul de eficient și modern, nu mai sunt microbuzele îngrămădite de acum 20 de ani. Pentru șederi mai lungi de două zile, merită să-ți iei un Istanbulkart – cardul prepaid pentru metrou, autobuz și ferry, cu prețuri mai mici decât plata cu cardul de debit. Google Maps este cea mai utilă aplicație, oferind informații precise despre rute și orare. Aveți ce face lejer 2-3 zile prin oraș.

Moscheile

Hagia Sofia, deși impresionantă, vine cu un preț piperat de 25 euro și cozi considerabile. În schimb, Moschea Albastră și Suleymaniye oferă experiențe arhitecturale la fel de impresionante, cu intrare gratuită. În plus, există numeroase moschei mai mici care oferă o experiență mai autentică și intimă.

Croaziera pe Bosfor

Una dintre experiențele musai de făcut este traversarea cu ferry-ul între Europa și Asia. Cu mai puțin de 2 euro, te bucuri de panorame spectaculoase ale orașului. Alternativ, poți opta pentru o croazieră turistică mai elaborată, dar noi am preferat să mergem cu localnicii, uneori de 2-3 ori pe zi.

Shopping în Grand Bazaar

Bazarul necesită cel puțin o zi întreagă pentru explorare, dacă luăm în calcul și străduțele de lângă, pline și ele cu magazine și tarabe. Prețurile nu mai sunt la fel de avantajoase ca în trecut, dar totul este negociabil. Regula de bază: începe cu jumătate din prețul cerut și negociază de acolo.

Puteți schimba lire turcești, dar cam peste tot am plătit cu cardul, inclusiv în autobuze și pe ferry, în bazar acceptă și euro cash, deși cred ca umfla un pic prețul față de lirele lor. Dacă mergeți la shopping nu luați multe bagaje, găsiți destule chestii în bazar. Evident, să nu credeți că totul e de firmă…

Prețuri și plăți

Prețurile la restaurante sunt comparabile cu cele din România, nu vă așteptați la prețuri foarte mici. Street food-ul oferă alternative mai economice și autentice, aici e de gustibus. Am mâncat caracatiță cu 20 de euro și vedere la podul Galata, am mâncat și kebab cu 5 euro pe stradă, aveți destule opțiuni. Am băut și ceai, mai mult decât trebuia.

Aeroportul

Pregătește-te pentru controale multiple de securitate la plecarea din Instabul de pe IST. Din oraș până la aeroport faci cam o oră. Sunt necesare minimum 3 ore înainte de zbor pentru a trece prin cele două scanări ale bagajelor, verificările de securitate (inclusiv control corporal) și potențialele verificări aleatorii ale bagajelor la poarta de îmbarcare. Aveam zbor la 1 noaptea, am ajuns la aeroport pe la 21:00, am stat vreo 15 minute să mâncăm un burger și 15 minute pe scaune, în rest am stat la cozi pentru controale. Nu au ceva cu românii, cu toți turiștii fac la fel.

Ce am ratat și regret

Palatul Topkapi rămâne pe lista pentru următoarea vizită – programul de închidere la 16:30 ne-a prins pe picior greșit. Turnul Galata, deși recomandat de toți, cu taxa de 30 euro și cozi de o oră, poate fi sărit în favoarea altor puncte de belvedere din restaurantele cu terasă din oraș, mergeți pentru poze, dar nu e chiar așa de fascinant pe cât pare pe social media.

Istanbul rămâne o destinație fascinantă care merită explorată timp de cel puțin 2-3 zile. Combinația de istorie, cultură și modernitate creează o experiență unică, iar contrastele dintre Europa și Asia fac din acest oraș o destinație specială. Urmăriți prețurile la biletele de avion, de regulă sunt oferte în jur de 50 de euro la Wizz Air, dacă căutați din timp, cu 2-3 luni în avans.

Despre turismul medical și Turkish Hairlines, în episodul următor. 🙂

Citește mai departeIstanbul în 2025 – pentru că poți vedea 2 continente într-o zi

UE, SUA, China și Rusia – noțiuni elementare despre populație, produsul intern brut și bugetul alocat pentru apărare

În toate discuțiile din ultima perioadă despre Uniunea Europeană, Statele Unite, China și Rusia remarc că oamenii nu au noțiuni elementare despre cât de mari sunt aceste uniuni sau țări, cât de bine le merge economia sau cât de mulți sunt chinezii, adică mulți de tot. Am adunat mai jos câteva cifre, că e mai simplu să vezi the big picture când ai datele corecte, în loc să spui că UE e vai de mama ei.

Populație aproximativă:

  • China: ~1,41 miliarde de locuitori
  • Uniunea Europeană: ~447 milioane de locuitori
  • Statele Unite ale Americii: ~334 milioane de locuitori
  • Rusia: ~144 milioane de locuitori

PIB (Produsul Intern Brut) aproximativ pentru fiecare:

  • Statele Unite ale Americii: ~28,8 trilioane USD
  • Uniunea Europeană: ~19,7 trilioane USD
  • China: ~18,5 trilioane USD
  • Rusia: ~2,06 trilioane USD

Procentul din PIB alocat pentru apărare:

  • Rusia: ~5,9% din PIB
  • Statele Unite ale Americii: ~3,5% din PIB
  • Uniunea Europeană (medie): ~1,9% din PIB
  • China: ~1,9% din PIB

De reținut că la procentul din PIB alocat apărării există diferențe mari între statele membre ale UE, de exemplu Polonia alocă peste 4% și zic că vor să ajungă la 5%, Italia sau Spania alocă între 1,3–1,5%, iar România a alocat 2,28% în 2024.

Câteva idei:

Citește mai departeUE, SUA, China și Rusia – noțiuni elementare despre populație, produsul intern brut și bugetul alocat pentru apărare