fbpx

De ce ne ducem fetele în vacanțe prin țări străine

Circulă un meme acum pe TikTok, prin afară dar l-am văzut și pe la noi, părinții pun clipuri din vacanțe alături de fetele lor, pe ideea ne învățăm fetele de mici să vadă lumea, în primul rând ca să nu fie impresionate atunci când un băiat le va invita pentru prima dată la munte sau la mare, adică le oferim niște standarde de plecare, și în al doilea rând pentru că e ok să ne expunem copiii la cât mai multe culturi și mentalități diferite de a noastră, să îi scoatem din zona de confort, să le arătăm că lumea e mare și posibilitățile sunt multe.

În primul rând, eu zic că e ok să exploreze copiii și România, când avem ocazia facem și la noi excursii, mai puțin pe litoralul românesc, unde am stabilit deja că nu merită să ne cheltuim banii. Mers la munte și pe munte, descoperit orașe noi, tot felul de atracții turistice mai mult sau mai puțin cunoscute, România are un potențial fantastic, important e să găsești oamenii și locurile faine și să nu mergi unde merge toată lumea, iar după ce le găsești să ai grijă cui mai spui despre ele. 🙂

În al doilea rând, și eu cred că atunci când călătorești într-o țară străină te dezvolți mai mult decât dacă ai sta mereu în țara ta, pentru că ești pus în situații noi, expuși la stimuli noi și creierul e turat la maxim. Înveți cuvinte noi, vezi ce se mănâncă în alte regiuni, cum trăiesc oamenii de acolo, cum gândesc, ce obiceiuri au, de ce fac lucrurile într-un fel și nu altul.

Citește mai departeDe ce ne ducem fetele în vacanțe prin țări străine

Voi faceți cumpărături la Lidl?

Fiind ocupat cu munca pe plantație mai ratez din scandalurile zilei, dar am prins o discuție despre unul recent – 2 influenceri au filmat o reclamă pentru LIDL-ul de la Electric Castle și apoi au aruncat o plasa plină cu produse sigilate direct la gunoi. 🤨

Am zâmbit trist, acolo e vina agenției, probabil au recomandat-o pe Sânziana pentru că are mulți urmăritori, voiau să rupă pe reach la festival, dacă se uitau un pic pe profilul ei și-ar fi dat seama că nu are nici o treabă cu publicul țintă al brandului, ea făcând reclamă la absolut orice.

Între timp Lidl a anunțaț că nu va mai lucra cu ea, și dacă vreți să știți cum să alegeți influencerii în campanii a scris Andra un articol – 3 idei despre cum să alegi KOLs pentru brandul tău antreprenorial. Discuția despre influenceri versus KOls nu e nouă, pe vremuri Andra Adam promova Vitacom și eu am ziceam că vor avea de câștigat brandurile care se asociază cu cine trebuie.

Dacă vreți rezultate în campanii online lucrați cu oameni care au o comunitate la care țin, care au valori morale, care se asociază cu branduri similare lor, nu cu influenceri ce recomandă orice pentru a face un ban, de la biscuiți Poieni la păcănele.

Citește mai departeVoi faceți cumpărături la Lidl?

Am testat Marketing Miner, un nou SEO tool pe piața din România

Marketing Miner e un tool SEO lansat în urmă cu câteva luni și pe piața din România. Versiunea inițială a platformei SEO a fost lansată în 2015 în Cehia, între timp a evoluat mult și ajuns să fie utilizată de peste 40.000 de persoane la nivel global. Platforma e gândită pentru oamenii de marketing care vor să monitorizere brandul lor și concurența, să își optimizeze site-urile sau magazinele online și sunt axați pe cifre, analize, nu doar pe povești.

Mi se pare că e gândită pentru cei care vor o soluție SEO accesibilă. Are opțiuni pentru profesioniști, dar e destul de accesibilă și pentru începători. Pachetele încep de la 13 dolari pe lună, în care aveți incluse 1000 de credite, adică echivalentul a 1000 de cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 200 zilnic, dar poți testa platforma și cu versiunea gratuită, în care primești 10 cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 3 zilnic.

Citește mai departeAm testat Marketing Miner, un nou SEO tool pe piața din România

Parcă ne costă cam mult serviciile de streaming, nu?

Mă uitam la costul serviciilor de streaming, și ce păreau în urmă cu 2-3 ani câțiva lei acolo nu mai sunt deloc câțiva lei, de când prețurile au tot crescut și platformele nu mai permit partajarea parolelor. Dacă vrei calitatea 4K la Netflix fără reclame te duci instant la 12 euro. HBO, pardon, Max, e încă 10 euro dacă vrei 4K, doar nu degeaba ai dat atâția bani pe televizorul ăla mare, nu? Mai adaugi un Disney+ la 7,4 euro pentru că …Star Wars, și deja ai ajuns la 30 de euro.

Și nu am luat în calcul Youtube Premium sau Spotify, că poate vrei să asculți muzică în mașină sau în căști și nu ai chef de reclame fix când intră melodia aia faină.

Din ce văd platformele încă nu se consolidează, din contră, mai apar și alte oferte, și cred că majoritatea utilizatorilor nu plătesc mai mult de 2-3 servicii simultan. Ce e mai trist e că am ajuns să avem platforme de streaming unde plătim pentru a vedea filme cu reclame, fix ca la abonamentul de cablu de care fugeam.

Nici nu aș putea spune care platformă mai merită în 2024, că sunt 2-3 seriale bune noi pe an la fiecare, iar la fime depinde mult de gusturi. Voi la ce mai plătiți abonament?

Citește mai departeParcă ne costă cam mult serviciile de streaming, nu?

2024: patru din zece angajați ar accepta un salariu mai mare, știind că banii ar fi plătiți la negru

În 2024, patru din zece angajați români ar accepta un salariu mai mare, știind că banii ar fi plătiți la negru/gri.

Angajații care ar accepta salariile la negru sunt mai ales tinerii, cei cu venituri mici, cu educație scăzută. Are sens, când ești tânăr ai nevoie mai mult de cash, nu te gândești prea mult la taxele cerute de stat sau la pensie, iar dacă vezi și pensiile mici pe care le primesc mulți dintre seniorii din jurul nostru probabil că te întrebi de ce ai plăti atâtea taxe la stat când frigiderul tău e gol.

Citește mai departe2024: patru din zece angajați ar accepta un salariu mai mare, știind că banii ar fi plătiți la negru

Când mâncarea fast-food costă la fel de mult ca cea din restaurante

Era o vreme când mâncarea la fast-food era ieftină, nu degeaba i se zicea fast-food. Teoretic asta era ideea, nu mergi acolo pentru a mânca delicatesuri, à la carte, ci pentru că ți-e foame sau poftă de ceva mai puțin sănătos, vrei să rezolvi repede problema și să scapi ieftin.

Poate că o fi și inflația de vină, dar am senzația că diferențele între prețurile din fast-food-uri și cele din restaurantele clasice sunt tot mai mici. Un meniu decent cu aripioare sau burger plus cartofi și suc la dozator e în jur de 50 lei, preț la care poți găsi și o pizza gătită corect sau o porție de paste, dacă nu vrei neapărat cartofi cu multă sare la suprapreț.

Mi se pare doar mie, sau prețurile la fast-food au crescut mai mult decât în alte domenii?

Citește mai departeCând mâncarea fast-food costă la fel de mult ca cea din restaurante

Când marketerii bagă bani în reclame pentru tineri, dar seniorii sunt de fapt cei bogați

Am mai scris despre asta și în trecut pe blog, una din preconcepțiile pe care încă le văd în zona de marketing este că trebuie să targetăm cu reclame mai ales tinerii, că ei sunt cei care cheltuie bani, când în realitate oamenii bogați, cu puterea de cumpărare reală, sunt de fapt baby-boomers și gen X, adică cei cu vârste între 60 – 69 de ani sau 44-59 de ani.

Sigur că sunt și nuanțe, dacă vinzi chestii pentru tineri, gen machiaje și haine la modă acum, o să mergi pe millenials sau gen Z, tinerei și adolescenți, dacă vinzi concerte și festivaluri la fel, dar dacă vrei să vinzi mașini de la 100k euro în sus sau vacanțe exotice de 10k s-ar putea să ai mai multe șanse afișând reclamele celor care chiar își permit ce vrei tu să vinzi.

Unde sunt de fapt averile în Statele Unite, pe generații, de aici:

Nu zic că ar trebui să nu mai includem tinerii în segmentare, în fond cum îi crești așa îi ai și e mai ușor să convingi pe cineva care încă nu e loial unui brand să încerce ceva nou, față de cei care utilizează de ani de zile aceleași branduri și sunt mulțumiți de ele.

Plus că tinerii sunt mult mai dispuși să dea banii pe experiențe, față de seniori, unde trebuie să vii cu argumente practice, să lucrezi pe rațional, să filtrezi între pensionari și cei care chiar au avere, și e mai mult de muncă să convingi pe cineva trecut de 60 de ani să cumpere produsul tău, nu e suficient să scoți un text siropos.

Totuși, cred că marketingul încă ignoră seniorii, în reclamele la mașini scumpe apar tot tinerei care în realitate încă stau cu părinții. Idem la bănci, deși când ești tânăr abia dacă încasezi salariul în bancă, nu se pune problema de fonduri de investiții sau de economii.

Păreri?

Citește mai departeCând marketerii bagă bani în reclame pentru tineri, dar seniorii sunt de fapt cei bogați