fbpx
Contactează-mă

Ce ne-a adus Uniunea Europeană

Au trecut deja 20 de ani de când Uniunea Europeană a început extinderea spre Est. În primul val din 2004 au intrat Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, noi am intrat în 2007 alături de Bulgaria, că știți cum e,  de ce să ne grăbim noi să ne fie bine dacă se poate să nu.

Orlando are o postare bună cu cifre despre ce s-a întâmplat din 2007 până acum, era păcat să se piardă pe Facebook:

– România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit aproape 30 de miliarde de euro –> beneficiu net de 65 miliarde euro.
– PIB-ul României a crescut de la 124 miliarde euro, cât era în 2007, la 323 miliarde euro anul trecut, cel mai mare din istoria țării.
– Salariile nominale din România au avut cea mai mare creștere, fiind cu 225% mai mari.
– Salariul mediu net a depășit pentru prima oară 1000 euro.
– PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la Paritatea Prețurilor de Cumpărare (PPC), s-a dublat în România.
– Rezervele valutare de la BNR au crescut de la 25+ miliarde euro la 69+ de miliarde euro.
– România a depășit, anul trecut, Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare), ajungând la 78% din media UE27. România s-a apropiat de Polonia, care se situează la 80% față de media UE.
– La începutul negocierilor de aderare, România avea cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare: 26% din nivelul mediu al UE. În 2023, stăm de trei ori mai bine – aproape 77% din nivelul mediu al UE.
Faza e asta, oricâte argumente cu cifre ai aduce despre schimbarea nivelului de trai și calitatea vieții în România înainte și după aderare mereu se va găsi cineva care care să o bage pe aia cu înainte era mai bine, acum suntem sclavii UE, nu mai suntem suverani și alte prostii de genul ăsta. Partea cea mai ciudată e că cei invocă argumentele astea sunt de obicei tinerii care nu au prins deloc comunismul sau triștii ani ai perioadei de tranziție, ori seniorii care o duceau bine pe vremea lui Ceaușescu și nu s-au adaptat deloc la societatea actuală.
Nu am întâlnit pe nimeni între 30 și 50 de ani, care lucrează într-o firmă privată și trage tare pentru o viață mai bună, să îmi zică că intrarea în Uniune a fost o idee proastă.
Citește mai departeCe ne-a adus Uniunea Europeană

2024, postăm același conținut video pe toate platformele de socializare?

E 2024 și aparent recomandările făcute de experții social media înainte ca toate rețelele de socializare să se tiktokizeze (da, am inventat eu cuvântul ăsta) nu prea mai sunt valabile. În urmă cu câțiva ani ni se recomanda să facem conținut diferit pentru fiecare platformă, că pe Instagram urcai mai ales poze, pe Facebook puneai postări mai detaliate, pe Youtube clipuri video lungi, iar de Twitter, mai nou X, oricum nu îi păsa nimănui.

De când algoritmii scot la înaintare conținutul video filmat vertical și cât mai scurt (a se citi nimeni nu mai are timp și răbdare), recomandările astea nu prea se mai justifică. Sigur, dacă ai timp și chef poți crea video separat pentru fiecare, dar dacă nu ai acel timp cea mai simplă recomandare e să filmezi clipul, să îl editezi în editorul video preferat (CapCut e cel mai simplu) și după aceea să îl urci separat pe Instagram, pagina de Facebook, Youtube Shorts și TikTok.

Nu sunt neapărat fan al acestei strategii, dar diferențele între platforme sunt tot mai mici, și dacă ai timp să creezi doar un clip video pe săptămână, ai șanse mai mari să ajungi la o audiență mai mare sau să ai rezultate dacă îl urci peste tot, decât dacă te concentrezi pe o singură platformă. În articolul de pe blog pun niște detalii și explicații.

Citește mai departe2024, postăm același conținut video pe toate platformele de socializare?

De ce filmele noi sunt tot mai proaste

Din când în când mai apare în discuțiile cu prietenii tema asta, nu se mai fac filme ca pe vremuri, acum avem doar reboots, sequels și remake-uri. Pe de o parte s-ar putea să fim noi prea bătrâni, vorba aia, filmele se fac ca să vândă bilete, nu nostalgii, dar mi-am amintit că există o serie întreagă pe Youtube, realizată de The Critical Drinker, care explică de ce filmele din zilele noastre sunt cam meh.

Vremurile s-au schimbat, e adevărat, dar adevărul e că majoritatea filmelor din zilele noastre nu mai au o poveste bine construită în spate, iar scenariștii scriu dialoguri puerile între personaje, făcute pentru cei cu mai puțin de 2 neuroni.

Multe dintre filme se termină fără o lecție, o concluzie, un mesaj de final, sunt făcute doar ca să fie, cu multe efecte speciale îngrămădite cam toate în trailer pentru a vinde bilete, și nu mai zic de corectitudinea politică, rar mai vezi filme cu dialoguri normale, înjurături, unde să nu apară gay, negri, asiatici sau femei în rolurile principale, doar pentru că așa trebuie, ca să fie toată lumea mulțumită.

Dacă vă pasionează subiectul am pus mai jos toate clipurile din seria Why Modern Movies Suck. Păreri?

Citește mai departeDe ce filmele noi sunt tot mai proaste

Cum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024

Pentru că generația TikTok a început deja să se ocupe de comunicarea pe social media pentru branduri, uneori chiar branduri mari, vedem tot felul de situații ciudate, cu branduri care cred că e normal să faci postări doar cu emoji, să folosești tot felul de prescurtări inventate pentru cuvinte sau să scrii în româna de baltă. Diacriticile nu mai există demult, iar acordul între subiect și predicat e complet opțional, la fel ca și semnele de punctuație.

Mai jos sunt câteva idei despre cum ar trebui să comunice un brand pe internet în 2024, pentru ca mesajele să fie înțelese de toate categoriile de public. Nu zic că sunt lege, dar după 17 ani de scris pe blog și vreo 13 ani de comunicat pentru clienții din agenție cred că mai știu și eu una alta.

Citește mai departeCum ar trebui să comunice un brand pe internet, în 2024

Voi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

A început campania electorală dragii mei, și unul din laitmotivele care se tot repetă în campanii, din anii 90 încoace, este cum facem politicienii să pară mai umani, mai apropiați de oamenii simpli, când vine timpul de dat cu ștampila, o dată la 4 sau 5 ani.

Răspunsul strategilor începători e același, haideți să ne plimbăm cu autobuzul sau cu tramvaiul sau cu metroul 2 stații, să facem niște poze, să le punem pe social media și să le arătăm oamenilor că suntem la fel ca ei, cu ceasurile noastre de 50.000 euro la mână. După ședința foto ne urcăm în limuzinele de 200k și gata, am mai scos niște voturi.

Eu zic că ideile astea nu mai funcționează de mult, și nu doar pentru că împăratul e gol și oamenii simt falsitatea, ci pentru că mulți dintre cei care votează nu prea mai merg nici ei cu transportul în comun. Unii din comoditate sau pentru că au găsit alte opțiuni, alții de nevoie. Uitați-vă un pic în jur dimineața și seara, e plin de mașini pe străzi, majoritatea cu o singură persoană în ele, cea de la volan. Și trebuie să recunosc, nici eu nu merg prea des cu autobuzul, la mine în oraș. Voi?

Citește mai departeVoi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

Iar suntem primii la ceva. La inflație

Semnele au fost mereu acolo, cu toții am simțit cum prețurile o iau razna, alimente pe care le cumpărai ieri cu 2 lei azi costau 3 lei, facturile la utilități cresteau de la o lună la alta deși noi tot coboram temperatura la termostate și așa mai departe, dar acum avem confirmarea.

Nu a fost ușor, conducătorii noștri au muncit intens, dar în final au reușit. Eurostat ne zice că inflația anuală în România, raportată la februarie, e de 7,1%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Totuși, să privim și partea bună, în februarie 2023 România avea 13,4%.

Media inflației anuale pe UE este de 2,6%, în scădere de la 2.8%, cât era în ianuarie. De ce are România, o țară care e producătoare și exportatoare de energie, o țară plină de resurse naturale, inflația cea mai mare? Nu știu, dar trebuie să le mulțumim guvernanților noștri, și să nu uităm de efortul lor când ne vor chema să îi votăm.

Și să nu uităm că asta e inflația declarată oficial, nu neapărat cea simțită în buzunare.

Citește mai departeIar suntem primii la ceva. La inflație

Viitorul muzicii generate de inteligența artificială mă uimește

În urmă cu câteva zile mă întrebau fetele dacă e greu să produci muzică în 2024. Le-am zis că e mai simplu decât în urmă cu 20-30 de ani, sunt o mulțime de programe de calculator ce te pot ajuta pe partea de producție, dar tot ai nevoie de cunoștințe muzicale, de ureche muzicală, trebuie să scrii versuri bune, să combini sample-uri, sau să găsești oameni care să te ajute cu toate astea, cum fac multe dintre vedetele pop ce cumpără piese făcute pentru ele.

Totuși, s-ar putea ca și în domeniul ăsta lucrurile să se schimbe rapid. Știam că sunt încercări de a genera melodii cu ajutorul inteligenței artificiale, dar rezultatele erau slabe. Lucrurile par să se schimbe odată cu Suno, aplicație despre care am citit în Civilization. E suficient să îți faci cont, să scrii în engleză despre ce vrei să fie piesa, să spui ce stil muzical preferi și într-un minut ai cântecul.

Citește mai departeViitorul muzicii generate de inteligența artificială mă uimește