Categorie Turism

S-a terminat cu vacanțele prin Orientul Mijlociu o perioadă

Nu am o problemă cu vizitarea Orientului Mijlociu. Atât timp cât îți iei măsurile de precauție și zona nu e în flăcări, sunt experiențe care merită bifate și acolo. Am văzut deja Egiptul pentru că era pe listă și, deși mi-a plăcut și m-aș întoarce pentru Valea Regilor, în contextul actual aș zice pas.

Dacă nu izbucnea războiul din Iran aș fi ajuns și în Dubai. Nu pentru luxul ostentativ, ci din curiozitate: să văd cum au transformat petrodolarii un fost sat de pescari într-un hub futurist, unde mii de români și-au cumpărat apartamente scumpe cu vedere la deșert.

Pe „bucket list” au rămas, momentan în așteptare, Petra și Wadi Rum din Iordania (obligatorii pentru fanii Star Wars) sau Ierusalimul – unul dintre puținele orașe din lume considerate sfinte simultan de evrei, creștini și musulmani. Locuri incredibile, dar care acum sunt pe lista de cândva…

Europa e scumpă, dar sigură

Se spune că Europa a devenit scumpă pentru turiști în ultimii ani. E adevărat. Dacă scoatem din ecuație Orientul Mijlociu cu tensiunile lui, Asia rămâne alternativa unde poți trăi o lună cu banii pe care îi dai pe 7 zile de „all inclusive” pe continent.

Problema e că și acolo a devenit complicat să ajungi. Majoritatea zborurilor accesibile erau legate de hub-uri precum Dubai sau Abu Dhabi. Când nodurile astea de transport devin nesigure sau scumpe, planurile de vacanță se prăbușesc.

Mamaia vs. Drona

Indiferent cât de mult ne place să ne plângem de prețuri, Europa oferă ceva ce acum valorează mai mult decât orice ofertă last minute: stabilitate, siguranță și civilizație. În perioada asta nebună prin care trecem, un concediu liniștit a devenit noul lux.

Cred că la fel gândesc majoritatea românilor, iar asta s-ar putea să dea un boost neașteptat turismului local în 2026. Nu pentru că am fi investit noi masiv în calitatea serviciilor din HoReCa, ci dintr-un calcul simplu de supraviețuire: Aia e, mai bine la Mamaia, decât cu drona înfiptă în hotel.

Long story short, cred că cel puțin anul acesta capitolul „vacanțe în Orientul Mijlociu” este închis pentru mulți. Probabil și anul viitor, chiar dacă prin minune se termină războiul din Iran în următoarele luni. Nu mai zic de războiul de lângă noi, dacă dormim liniștiți noaptea să mulțumim NATO.

Spania, Italia și Grecia au suficiente colțuri ascunse care pot fi descoperite vara asta. Să sperăm doar că, după ce va trece toată nebunia, va mai rămâne ceva de vizitat și în afara bătrânului continent.

Voi ce țară ați tăiat de pe lista de concedii din viitorul apropiat?

Citește mai departeS-a terminat cu vacanțele prin Orientul Mijlociu o perioadă

58% dintre români nu își permit să meargă o săptămână în vacanță

Dacă spui că 58% dintre români nu își permit să meargă o săptămână în vacanță sună a clickbait, dar statisticile vin de la Eurostat. În 2024 procentul cetățenilor din Uniunea Europeană care nu își permiteau să meargă în vacanță era de 27%. Noi suntem pe primul loc, după noi sunt grecii cu 46% și bulgarii cu 41%. Practic, aproape 6 din 10 români nu a mers în vacanță anul trecut o săptămână.

La polul opus sunt luxemburghezii – doar 8.9% nu își permit, suedezii (11.6%) și olandezii cu 13.0%.

Dar Marius, sunt pline plajele din Grecia, Italia și Spania de români, cum adică nu ne permitem noi vacanțe?

Românii sunt peste tot, e clar că o ducem mai bine. O ducem mai bine ca acum 20 de ani, cu siguranță, doar că nu o ducem TOȚI mai bine, de unde și statistica, zic eu.

Asta e problema cu PIB-ul și cu salariul mediu pe economie, vorba aia, dacă eu câștig 1000 de euro și vecinul meu câștigă 10.000 de euro salariul mediu între noi poate că e 5500 euro, dar asta nu înseamnă că ne permitem amândoi aceeași vacanță, sau că ne permitem amândoi să mergem în vacanțe.

Chiar mă uitam la ofertele pentru vacanțele de vară, prețurile au crescut mult anul ăsta față de anul trecut, parcă prea mult. Nu degeaba se plâng hotelierii că gradul de ocupare e cu 40% mai mic, și nu doar în România.

Și mai e o chestie, cred că ține foarte mult de priorități. Ultimele statistici spuneau că România era țara cu cel mai mare număr de proprietari din România, 94,8%, față de media UE care era de 69%.

Nu zic acum că e un lucru rău să ai casa ta, din contră, dar am văzut de multe ori discuția asta în România, nu mergem în vacanțe acum pentru că avem rate la casă, dar tragem tare câțiva ani ca să fie bine, și după ne vom distra.

În vest mentalitatea mi se pare că e fix pe dos, avem o viață, hai să ne bucurăm, să mergem în concedii, să avem amintiri.

Adevărul e probabil undeva la mijloc, trebuie să ai un echilibru între muncă și timp liber, între obligații și pasiuni, între ce trebuie să faci și ce îți place să faci.

Și mai văd o chestie apropo de concedii și petrecerea timpului liber, mulți români au impresia că în vacanță trebuie să meargă doar la cazări de 5 stele, doar la cele mai scumpe restaurante și în cele mai cunoscute destinații, nu degeaba erau miștourile alea cu Vacanțe în afară să fie, că foamea o mai reglăm din pateu. Totul trebuie să fie instagramabil, doar că nu, zic eu.

În vest lucrurile sunt mai echilibrate, accentul e pe relaxare, să te simți bine, indiferent de ce înseamnă asta pentru tine: cazare de 5 stele la all inclusive, apartament închiriat pe AirBnb ori mers la camping cu cortul. Nu degeaba ei au campinguri întregi pentru autorulote, rulote și corturi, iar noi nu.

Voi cum stați cu vacanțele în 2025?

Citește mai departe58% dintre români nu își permit să meargă o săptămână în vacanță

Valencia în 2025

Pentru că ne-am săturat de frigul din România am tras o fugă pe final de februarie la frații spanioli, în Valencia. Nu planificasem să pice exact înainte de începerea Las Fallas, festivalul pentru care e celebră Valencia, dar am avut noroc, am prins și Mascletà, spectacolul de petarde și artificii care are loc ziua la ora 14:00 în piața centrală, am prins și două focuri de artificii noaptea, mă declar mulțumit că am gustat un pic din atmosfera festivalului. Am avut noroc și de vreme bună, între 15-22 de grade, fix după plecarea noastră au venit ploile, din păcate pentru valencieni.

Valencia e un oraș însorit, spațios, cu mai puțini turiști decât Barcelona sau Madrid, și mi se pare ideal pentru un city break în cuplu sau o vacanță cu familia, că e și prietenos cu copiii, sunt multe piste de biciclete și tot felul de distracții pentru cei mici.Dacă vreți să prindeți festivalul căutați din timp cazare și bilete de avion în perioada 15-19 martie.

Citește mai departeValencia în 2025

De ce o apă plată la 0,5 litri costă 2,4 euro pe aeroportul din Bacău și 1,2 euro pe aeroportul din Valencia?

Râdem, glumim , dar cred că am dovada că românii o duc cel mai bine din Europa. 🙂 Cel mai important lucru de care ai nevoie atunci când ești într-un aeroport e apa potabilă, după ce treci de securitate, pentru că nu ai voie să treci cu lichide, și de regulă mai aștepti 1-2 ore până la decolare. De regulă trebuie să o cumperi. Recent am zburat pe 3 aeroporturi, și am comparat preturile pentru o banală sticlă de apă la 0,5 litri:
  • Apa aeroport în Bacău – 2,4 euro – doar un magazin deschis.
  • Apa aeroport în Roma – 1,8 euro -tonomate peste tot.
  • Apa aeroport în Valencia – 1,20 euro – tonomate la fiecare 20 de metri.
Vorbim de cea mai ieftină apă disponibilă la sticlă de plastic de 0,5 litri, nu de Evian.
Citește mai departeDe ce o apă plată la 0,5 litri costă 2,4 euro pe aeroportul din Bacău și 1,2 euro pe aeroportul din Valencia?

Istanbul în 2025 – pentru că poți vedea 2 continente într-o zi

Am tras o fugă la frații turci în perioada friguroasă, cu speranța că nu va fi foarte aglomerat. Am avut un pic de noroc, am prins 2 zile cu 14 grade, dar după ce am plecat noi a nins și la ei. Câteva idei pe scurt, că pe net găsiți o mulțime de ghiduri despre Istanbul:

Unde să te cazezi?

Recomandarea mea e să alegi cazarea în partea europeană a orașului, în special în zona Sultanahmet sau în apropierea pieței Taksim. Hoteluri sunt destule, între 70 și 130 de euro pe noapte. De aici ai acces facil la principalele atracții turistice și poți explora multe locuri pe jos. Cu 15,6 milioane de locuitori, Istanbulul este uriaș, dar nucleul turistic este relativ compact și bine conectat.

Transportul prin oraș

Sistemul de transport public este destul de eficient și modern, nu mai sunt microbuzele îngrămădite de acum 20 de ani. Pentru șederi mai lungi de două zile, merită să-ți iei un Istanbulkart – cardul prepaid pentru metrou, autobuz și ferry, cu prețuri mai mici decât plata cu cardul de debit. Google Maps este cea mai utilă aplicație, oferind informații precise despre rute și orare. Aveți ce face lejer 2-3 zile prin oraș.

Moscheile

Hagia Sofia, deși impresionantă, vine cu un preț piperat de 25 euro și cozi considerabile. În schimb, Moschea Albastră și Suleymaniye oferă experiențe arhitecturale la fel de impresionante, cu intrare gratuită. În plus, există numeroase moschei mai mici care oferă o experiență mai autentică și intimă.

Croaziera pe Bosfor

Una dintre experiențele musai de făcut este traversarea cu ferry-ul între Europa și Asia. Cu mai puțin de 2 euro, te bucuri de panorame spectaculoase ale orașului. Alternativ, poți opta pentru o croazieră turistică mai elaborată, dar noi am preferat să mergem cu localnicii, uneori de 2-3 ori pe zi.

Shopping în Grand Bazaar

Bazarul necesită cel puțin o zi întreagă pentru explorare, dacă luăm în calcul și străduțele de lângă, pline și ele cu magazine și tarabe. Prețurile nu mai sunt la fel de avantajoase ca în trecut, dar totul este negociabil. Regula de bază: începe cu jumătate din prețul cerut și negociază de acolo.

Puteți schimba lire turcești, dar cam peste tot am plătit cu cardul, inclusiv în autobuze și pe ferry, în bazar acceptă și euro cash, deși cred ca umfla un pic prețul față de lirele lor. Dacă mergeți la shopping nu luați multe bagaje, găsiți destule chestii în bazar. Evident, să nu credeți că totul e de firmă…

Prețuri și plăți

Prețurile la restaurante sunt comparabile cu cele din România, nu vă așteptați la prețuri foarte mici. Street food-ul oferă alternative mai economice și autentice, aici e de gustibus. Am mâncat caracatiță cu 20 de euro și vedere la podul Galata, am mâncat și kebab cu 5 euro pe stradă, aveți destule opțiuni. Am băut și ceai, mai mult decât trebuia.

Aeroportul

Pregătește-te pentru controale multiple de securitate la plecarea din Instabul de pe IST. Din oraș până la aeroport faci cam o oră. Sunt necesare minimum 3 ore înainte de zbor pentru a trece prin cele două scanări ale bagajelor, verificările de securitate (inclusiv control corporal) și potențialele verificări aleatorii ale bagajelor la poarta de îmbarcare. Aveam zbor la 1 noaptea, am ajuns la aeroport pe la 21:00, am stat vreo 15 minute să mâncăm un burger și 15 minute pe scaune, în rest am stat la cozi pentru controale. Nu au ceva cu românii, cu toți turiștii fac la fel.

Ce am ratat și regret

Palatul Topkapi rămâne pe lista pentru următoarea vizită – programul de închidere la 16:30 ne-a prins pe picior greșit. Turnul Galata, deși recomandat de toți, cu taxa de 30 euro și cozi de o oră, poate fi sărit în favoarea altor puncte de belvedere din restaurantele cu terasă din oraș, mergeți pentru poze, dar nu e chiar așa de fascinant pe cât pare pe social media.

Istanbul rămâne o destinație fascinantă care merită explorată timp de cel puțin 2-3 zile. Combinația de istorie, cultură și modernitate creează o experiență unică, iar contrastele dintre Europa și Asia fac din acest oraș o destinație specială. Urmăriți prețurile la biletele de avion, de regulă sunt oferte în jur de 50 de euro la Wizz Air, dacă căutați din timp, cu 2-3 luni în avans.

Despre turismul medical și Turkish Hairlines, în episodul următor. 🙂

Citește mai departeIstanbul în 2025 – pentru că poți vedea 2 continente într-o zi

Traveling: e un cartier periculos

Mă uitam la o chestie, la primele ieșiri din țară, când căutam cazare primul lucru pe care îl făceam era să găsesc opinii despre cartierele unde voiam să stăm, și dacă recenziile spuneau că e un cartier periculos chiar aveam tendința să cred asta. 🙂

Evident, când călătorești într-un oraș nou ideal e să stai în centrul orașului, dar uneori e prea scump, alteori obiectivele de interes nu sunt în centru, și de multe ori găsești cartiere mai pitorești decât centrul, unde de obicei e mult zgomot și trafic.

În timp, mi-am dat seama că felul în care turiștii apreciază cât de periculos e un cartier sau un oraș e influențat foarte mult de țara lor de origine, educația lor, locul în care au crescut.

Rezumând, în ultimii ani când caut cazare mă uit după recenzii, opinii pe forumuri, grupuri de Facebook, Reddit, dar țin cont și de persoana care lasă aceea recenzie.

Citește mai departeTraveling: e un cartier periculos

Il dolce far niente

Când ieși pentru prima dată din țară ca turist și ajungi pe la frații latini din Italia sau Spania e posibil să fii șocat de faptul că restaurantele nu sunt deschise toată ziua, cum ne-am obișnuit noi acasă, clientul nostru stăpânul nostru.

Restaurantele sunt deschise doar pentru vreo 2 ore la prânz și 2-3 ore seara, undeva între 13-15 și 19-22, depinde și de zonă. Dacă ți se face foame în alte intervale cauți ceva la street food sau vreun fast-food internațional, că acolo au program toată ziua.

Am pățit-o și noi la primele ieșiri, după aceea ne-am adaptat, căutam din timp restaurantul pentru prânz sau cină. Același tipar l-am văzut și în alte țări mediteraneene, nici la greci sau ciprioți nu găsești restaurante deschise toată ziua. Și te întrebi care ar trebui să fie normalitatea, cum e la ei, cu restaurantele deschise câteva ore pe zi, sau cum e la noi? Cine iese mai eficient la costuri?

Din ce am remarcat restaurantele care deschid doar la prânz și seara sunt de cele mai multe ori afaceri de familie, și mereu sunt pline, oamenii vin fix când e ora mesei, uneori chiar cu rezervare făcută dinainte, mănâncă și pleacă. Poate că ține și de cultură, oamenii ies mai des în oraș, mai ales la cină, dar nu cred că e neapărat un lucru rău.

Citește mai departeIl dolce far niente