fbpx

Ma uitam pe infouaic la topul cu cele mai cautate specializari de la Universitatea Al.I.Cuza si am ramas oarecum surprins de optiunile studentilor:

  • Relaţii internaţionale – 14,9 candidaţi pe loc
  • Ştiinţe ale comunicării – 12 candidaţi pe loc
  • Drept – 7,1 candidaţi pe loc
  • Educaţie Fizică şi Sport – 6,6 candidaţi pe loc
  • Asistenţă socială – 5,9 candidaţi pe loc
  • Psihologie – 5,4 candidaţi pe loc

E clar ca facultatile unde se da admitere pe baza de examene (Matematica, Informatica, Informatica economica) nu sunt la moda, totusi, nu cred ca tinerii se orienteaza prea bine. Mergand pe principiul “orice diploma e buna” trebuie totusi tinut cont de faptul ca marketerii si PR-isti nu sunt la mare cautare acum (asta e realitatea, uitati-va pe site-urile de joburi), cei cu asistenta sociala vor muri de foame pana gasesc un ONG care sa ii angajeze cu un salariu decent, iar la psiholog romanul nu merge pentru ca el crede ca daca mergi la psiholog inseamna ca esti nebun. Cat despre sport, toti romanii sunt buni la fotbal.

Poate ca daca reusesti sa ajungi avocat poti castiga bani buni, dar cati absolventi au pile sau isi permit sa plateasca un avocat ca sa isi faca “stagiatura”? In ce priveste Relatiile internationale titlul suna bine, dar asta doar daca gasesti o firma care intreprinde activitati internationale – importuri, exporturi, etc.

In final orice specializare ai termina, diploma pe care o primesti nu valoareaza prea mult daca nu e insotita de experienta practica.

Nu neg, poate se va schimba piata muncii in 3-4 ani pana termina studentii aceste facultati, insa totusi, cred ca multi dintre tineri isi doresc in primul rand o facultate cat mai usoara (cu mult timp pentru distractie) si abia peste 3-4 ani se intreaba – “Ok, eu ce fac cu diploma asta, ma ajuta cu ceva in viata?”

9 Comentarii

  1. Cei care dau la sport probabil ca se gandesc ca vor face doar sport si va fi foarte usor. Asta pana cand vezi ca pe langa partea practica apare si teoria in cadrul sportului (surprinzator o carte de fotbal are 250 de pagini) si la unele facultati parti din anatomie (noi avem profil de kinetoterapie, deci facem mai multe ore de anatomie, biomecanica and alte chestii asemanatoare).

    Si da, sunt in anul 3 la FEFS Timisoara, de aia zic 🙂

  2. Pingback: Tweets that mention Ce vor sa devina tinerii din ziua de azi — Marius Sescu -- Topsy.com

  3. salut!

    eu am terminat FEAA sectia de economie generala in 2002 si am lucrat 6 ani in relatii internationale. in anul 3 si 4 am avut jumatate din obiectele de studiu la fel cu cei de la sectia de relatii internationale.

    ce pot sa spun despre relatiile internationale: ceea ce se invata la obiectele de studiu e cam paralel cu ceea ce se intampla de fapt in companiile romanesti de import-export.

    in afara de anumite norme de import/export pe care le inveti pe de rost si le uiti dupa 1 an, nu mai tin minte nimic care sa ma fi ajutat dupa facultate in job-urile avute (analist achizitii, brand manager etc).
    din punctul meu de vedere, doar experienta dobandita lucrand in timpul facultatii il face pe un absolvent de relatii internationale “bun” de achizitionat de catre o firma ce activeaza in acest domeniu.

      • continuare:) cred ca procentele mari de la relatii internationale si stiinte ale comunicarii reflecta ideile tinerilor absolventi de liceu si parintilor acestora.
        cand dadeam eu la facultate exista ideea ca daca termini dreptul sau ise-ul te-ai rezolvat in viata, ca daca ajungi avocat/angajat intr- banca/contabil esti mare si tare.
        aceasta idee partial adevarata era bazata pe imaginea pe care ti-o crea din afara un bancher/avocat/contabil, ca vedeai doar ca se imbraca bine, avea un discurs profesionist => avea o gramada de bani. de abia acum, dupa 12 ani de la admitere, imi dau seama cat de eronata era acea idee.

        dar ideea aceasta si-a adus aportul in cresterea cererii de locuri la admitere la drept si “ise” ceea ce facultatile au si facut. iar acum sunt o multime de economisti si absolventi de drept pe piata care in cel mai bun caz pentru a supravietui s-au reorientat profesional.

        acum in 2010 vad ca a aparut ideea ca cei de la relatii internationale si/sau de la stiintele comunicarii o duc bine, au multi bani etc.

        sunt putini cei care stiu cu ce se mananca viata intr-o companie de import-export reala, nu “sc soacra import-export prodexim srl”, ce nivel de stres este, cat stai pe acasa cu familia si cat in delegatii (am sarbatorit o luna de la angajare intr-o carciuma in China) prin alte tari, cum face fata familia la asemenea provocari.

        cat despre stiintele comunicarii, o multime de parinti isi vad copiii specialisti, PR-isti etc, nestiind nimic despre acest gen de munca.

        toate aceste clisee sunt generate de mass-media, de faptul ca ni se inoculeaza de peste tot imaginea de succes a tanarului care se ocupa de PR, comunicare, imagine dar cei care stiu cu ce se mananca de fapt acest job, tac din gura.

        poate ar fi interesant de sustinut niste sesiuni/workshop-uri prin licee in care oamenii care muncesc in anumite domenii sa raspunda intrebarilor liceenilor despre job-ul lor si ce inseamna alegerea unei cariere corecte.

  4. Lasati mai copii sa se faca ce vor…. nu ce-si doresc parintii :)) …sa planga dupa aceea sau se apuce sa mai faca o facultate dupa 3 ani la biologie sau geografie …. =)) iar din “fabrica ” FEAA doar 10-15% reusesc in domeniul lor….restul sunt obligati sa se reprofileze….din pacate….

Lasă un comentariu