Andrei a lansat cartea cu care ne tot amenința, Nu vreau să mai fiu sărac. Dacă nu îl știți pe om mergeți întâi să îi citiți blogul, dacă vă place stilul lui sigur veți aprecia și cartea, sinceră, fără înflorituri.
Aș putea zice că e o carte de dezvoltare personală pentru oamenii care nu știu ce e aia, sau o carte cu sfaturi de viață oferite într-un limbaj direct, de la o persoană care a plecat de jos, ca mulți dintre noi, copii și tineri prinși de tranziția post-decembristă spre o societate democratică, cu prea puține repere valabile printre noi.
Să nu vă așteptați la o carte de dezvoltare personală clasică. Andrei își povestește propria evoluție, de la copilăria post-decembristă până la nivelul actual de antreprenor, dar încearcă să analizeze la rece toate greșelile și eșecurile făcute, ce a învățat din ele și ce ar putea învăța și alții, ca să nu le mai repete.
Cred că e o carte utilă mai ales adolescenților și tinerilor ce sunt la început de carieră și viață, dar poate fi de folos oricui nu e mulțumit de situația proprie, de locul lui în societate.
M-am regăsit în multe fragmente din carte, având vârsta apropiată de Andrei și traiectorii oarecum similare. Și eu am descoperit că pe afară nu umblă câinii cu covrigi în coadă în studenție, și eu am crezut că dacă ești muncitor, profesionist și onest poți reuși oriunde, inclusiv în România, și eu am constatat că banii nu sunt un scop în sine, ci un mijloc de a obține ceea ce vrem de la viață. Unele dintre sfaturile oferite de Andrei se regăsesc și prin articolele scrise de mine în trecut pe blog, încă o dovadă a faptului că gândim similar în multe privințe.
Vă las mai jos cu câteva extrase din carte, și dacă v-am atras atenția puteți comanda Nu vreau să mai fiu sărac direct de pe site-ul autorului.
Despre sărăcie
Deci “nu mai fi sărac” nu înseamnă să pocnesti din degete și să ai dintr-odată bani. Înseamnă să conştientizezi că felul în care gândeşti lucrează împotriva ta. Apoi să începi să-ți pui nişte întrebări (de ce gândesc cum de ce fac ceea ce fac) și să încerci să schimbi ceva.
Despre valorile personale și minimalism
Nu sunt minimalist de dragul minimalismului sau ca să mă laud pe internet că detin doar 33 de lucruri, sunt minimalist pentru că nu vreau mai multe responsabilități. Am tot ce îmi trebuie, nu am nevoie de mai multe.
Multi dintre oameni nu au nevoie nici ei de atâtea lucruri, dar se lasă influențați de mediul înconjurător, care îi amăgeşte să se raporteze la un anumit stil de viață ce presupune să consume cât mai mult.
Despre ce înseamnă bogăția pentru fiecare
Dacă sărăcia poate fi şi despre altceva, nu doar despre bani, poate că şi bogăția este de mai multe feluri, în funcție de valoarea pe o atribuim lucrurilor. Suntem oameni diferiți şi atribuim valoare unor lucruri diferite, de aceea definiția succesului poate fi diferită pentru fiecare dintre noi si cu toții ne putem simți bogați în moduri diferite.
Însă, de cele mai multe ori, influențați de mediul înconjurător, putem ajunge să privim bogăţia într-un mod limitat, ca fiind reprezentată strict de averea financiară si de statutul social.
Despre faptul că nu e suficient să fii deștept
Am simțit adesea frustrarea asta în trecut, mi se părea o nedreptate, o eroare în Matrix când vedeam cum “prostii” au succes. Asociam această încredere extremă cu prostia, mă uitam la cineva care se aruncă cu capul inainte fără să gândească și îl etichetam drept “prost”.
Nu intelegeam că simplul potential (inteligenta) fără acţiune nu aduce succesul, ci dimpotrivă, poate produce blocaje (motivul pentru care apare frustrarea).
Despre cum ne pierdem timpul aiurea
Vrem roboți să ne curețe vasele, să ne aspire casa, să ne spele pe dinți, roboți care să ne ia munca de pe cap și să ne lase doar distracția. Ne bazăm pe roboți să ne crească până si copiii atunci când le punem un ecran in fată şi-i lăsăm să fie educați de algoritmi, aplicații și influenceri.
Vom ajunge să avem o viață optimizată la maxim. Dar pentru ce optimizăm, care este obiectivul final? Să avem mai mult timp? Mai mult timp pentru ce? Pentru a lenevi cu ochii intr-un ecran?
Despre antreprenoriat, atunci când pleci de jos
Punându-mi întrebările astea, am conştientizat care e una dintre cele mai mari provocări ale antreprenoriatului pentru noi, oamenii care nu provenim din familii de afaceristi. Mi se pare că le vine uşor celor din familii cu bani să aibă idei, încredere și curaj să investească in ele, să-şi urmeze pasiunile, să devină antreprenori. M-am uitat mereu la aceştia disprețuitor, cu o umbră de invidie. S-au născut şi au crescut intr-o altă bulă, eu o altă gândire și alte tipare mentale. Existăm împreună în acelaşi spatiu fizic, dar trăim in lumi diferite.
Lumea mea e formată din familii sărace, cu servicii mărunte, de executanti, ceea ce subconştient m-a direcționat către acelaşi gen de joburi. Considerate sigure.
Vreau doar să vă zic la final că în carte exemplele sunt mult mai personale, cu amintiri și experiențe din viața lui Andrei, eu am selectat doar câteva idei generale.
