Citisem acum ceva vreme rezultatele unui studiu despre fericire care concluziona sec și fără ezitări că oamenii proști sunt mai fericiți decât cei inteligenți. Inițial m-am revoltat, cum adică, cei pe care nu îi duce capul sunt mai deștepți decât cei cărora le zbârnăie mintea? Se pare că așa e, și dacă vă gândiți puțin are sens.
Cei deștepți sunt mereu nemulțumiți de ceea ce au, tot timpul aspiră spre mai mult. Poate că își doresc mai mulți bani, o casă mai frumoasă, un job mai bun, mai multă recunoaștere din partea celor din jur, dar e sigur că nu sunt mulțumiți de condiția lor și asta le crează nemulțumiri, frustrări. Faptul că cineva își dorește mai mult decât are îl face să fie nemulțumit de condiția actuală.
Prin comparație, cei mai puțin inteligenți sunt conștienți de limitările lor și își acceptă condiția, se mulțumesc cu ceea ce au, se bucură de viață așa cum e. Știu că nu vor găsi un job mai bun, știu că nu îi duce capul la mai mult și nu își stabilesc idealuri greu de realizat, pur și simplu își trăiesc viața.
Acum nu știu sigur care e varianta mai bună, deștept și nefericit sau prost și fericit, dar mă gândesc că la final când tragem linie ne amintim de clipele de fericire, indiferent de cauza lor.
Dacă ați avea de ales voi pentru ce ați opta, mai multă fericire sau mai multă inteligență?
Apropo de asta am scris un articol aici http://adibalcan.wordpress.com/2011/01/20/fericirea-nu-e-buna/
Hmmm… noi cu asta gresim. Cand vorbim despre inteligenta, ne referim doar la IQ. Si cu inteligenta emotionala ce facem?
Doar 23% din coeficientul de succes se datoreaza aptitudinilor intelectuale, in timp ce capacitatile emotionale au un merit de 77%. Inteligenta emotionala se poate imbunatati o data cu varsta – deci nu-i tarziu sa incepem de astazi sa fim si destepti, si fericiti! 🙂
Pentru cei interesati, mai multe detalii aici: http://saptepietre.ro/2011/02/inteligenta-emotionala.html .
@anda – doamna psiholog, da de când te-ai reprofilat? 🙂
Nu m-am reprofilat. Asa sunt eu, surprinzatoare! :)))
Postarea asta e, de fapt, un proiect din timpul facultatii – la care am muncit foarte mult. Conspecte, scris si desenat. Mapa mentala m-a distrus! 🙂 Am invatat multe atunci si am zis ca n-ar strica sa impartasesc si altora ideile de baza. Sunt utile si, puse in practica – ne fac viata mai frumoasa!