Top 11 țepe și înșelătorii online și offline în România, 2025

S-a înmulțit enorm numărul de țepe online și offline, în 2025 aș zice că dacă vrei să fii sigur pe tine și să NU îți iei țeapă trebuie să tratezi orice apel, sms, mesaj, email ori anunț ca o potențială țeapă, dacă ți se cer informații personale sau ale conturilor bancare, ți se cere să instalezi aplicații sau să faci clic pe diverse linkuri.

Da, știu că e absurd, dar cea mai simplă soluție ca sa nu fii țepuit e să consideri că toți vor să te țepuiască. E enervant, obositor, dar asta e realitatea.

Mai jos sunt cele mai populare țepe și înșelătorii în 2025 la noi, deși cu siguranță vor apare și altele:

1. Apeluri telefonice falsificate (spoofing)
Escrocii folosesc tehnologii pentru a afișa numere de telefon false, pretinzând că sunt de la instituții oficiale precum Poliția sau DNSC.​ Mai sunt și variantele de amatori, cu apeluri de pe numere de telefon normale, dar la astea te prinzi ușor că e țeapă. În schimb când îți apare pe ecran un apel de la Poliția Română parcă tremuri un pic, chiar dacă știi că e țeapă, nu? Încă un exemplu recent.

Vezi și Cronica unei înșelătorii pe internet cu polițiști și angajați BNR falși.

2. Phishing prin apeluri telefonice (vishing)
Infractorii sună victimele, pretinzând că sunt reprezentanți ai unor instituții financiare, și solicită date personale sau instalarea unor aplicații de acces la distanță.​ Acum e la modă țeapa asta în numele ING și Unicredit, dar se mai schimbă băncile, în ultima perioadă cred că țeparii au angajat un callcenter din Moldova, că prea au accent de peste Prut. Partea care te induce în eroare e că au acces la o bază de date, au sunat-o și pe Mihaela cu câteva luni în urmă, îi știau numele și prenumele și faptul că are cont la Unicredit, probabil voiau să obțină datele de la card sau sa o facă să instaleze o aplicație pe telefon, ca să îi golească ulterior contul.

Bonus tip aici, nu țineți mulți banii în contul curent bancar asociat cardului, toate aplicațiile bancare vă permit să deschideți un cont de economii, și țineți acolo banii, dacă aveți mai mult, iar în contul curent asociat cardului lăsați doar câteva sute de lei. Chiar dacă obține cineva datele cardului de debit, nu poate lua decât ce este în contul curent.

3. Concursuri și loterii false pe rețelele sociale
Escrocii creează pagini sau evenimente false pe platforme precum Facebook, promițând premii atractive. Utilizatorilor li se solicită să furnizeze date personale sau să plătească taxe pentru a revendica premiile inexistente.​ Mai este și varianta în care primești un email cum că ai câștigat nu știu ce premiu la nu știu ce tombolă, și trebuie să introduci pe un site datele tale si să achiți o taxă de transport ca să primești premiul.

4. SMS-uri/mesaje de phishing (smishing)
Victimele primesc mesaje text care par a fi de la bănci sau alte instituții, solicitându-le să acceseze linkuri frauduloase și să introducă informații confidențiale.​ Mai este și varianta cu mesaje pe Whatsapp, mai nou inclusiv prietenii (ce au deja conturile sparte) îți trimit mesaje prin care să îi votezi într-un concurs sau să le trimiți niște bani, și trebuie să introduci datele tale/ale cardului pe un site dubios.

5. Apeluri telefonice automate cu oferte false
Utilizând roboți telefonici, escrocii promovează evenimente de sănătate sau alte servicii, promițând cadouri precum smartwatch-uri. Participanților li se solicită ulterior să plătească diverse taxe pentru a primi premiile.​ Mai este și varianta în care mergi la un eveniment ce este gratuit, dar acolo te forțează să cumperi tot felul de porcării sau să plătești pentru următorul eveniment. Eu blochez automat numerele.

6. E-mailuri de phishing
Atacatorii trimit e-mailuri care imită comunicările oficiale ale unor instituții sau companii cunoscute, solicitând destinatariilor să furnizeze date personale sau să acceseze linkuri malițioase.​

Dacă ai pagină de Facebook sau rulezi reclame pe Facebook cu siguranță ai primit un astfel de email, ți se cerea să te conectezi la pagina de Facebook sau la contul de reclame pentru că a fost blocată sau sunt probleme cu reclamele, în secunda 2 rămâneai fără acces la pagina brandului sau te trezeai cu facturi de mii de euro de la Facebook pentru reclame rulate din contul tău pe țări din Asia. Cheia era că emailul nu e de la Meta, iar tu te conectai cu contul tău pe un site ce nu aparținea Facebook.

7. Anunțuri false pe site-uri de vânzări
Escrocii postează anunțuri pentru produse inexistente la prețuri atractive. După ce cumpărătorii efectuează plata, vânzătorul dispare fără a livra produsul.​ E și pe OLX țeapa asta, ți se cere să plătești 10% avans pentru ca vânzătorul să trimită produsul către tine, deoarece nu vrea el să fie țepuit. Cheia e că țeparul nu vinde nimic, doar ia banii de avans și dispare. Soluția e să nu cumperi decât cu plata la livrare, DUPĂ verificare colet.

8. Investiții false în criptomonede/bursă
Oferte de investiții cu profituri garantate în criptomonede/bursă sunt promovate online, și se folosesc de imaginea unor vedete, politicieni etc. Victimele sunt convinse să depună bani într-un cont controlat de escroci, pierzându-și astfel economiile.​ Nu am nimic de adăugat aici, dacă tu chiar crezi că cineva a făcut 1000% profit virând banii unui tip de pe internet. Exemple la Vali.

9. Falsi reprezentanți ai companiilor de utilități
Persoane care pretind că sunt angajați ai companiilor de gaz, electricitate sau apă solicită acces în locuință pentru verificări, având intenția de a fura bunuri sau informații.​ Eu îi expediez din start dacă sună la ușă, dacă insistă sun eu direct la compania de utilități ca să verific dacă sunt probleme la mine în zonă.

10. Escrocherii romantice online
Infractorii creează profiluri false pe site-uri de întâlniri sau rețele sociale, dezvoltă relații virtuale cu victimele și le solicită ulterior bani sub diverse pretexte emoționale. Un pic mai detaliat aici.

11. Reclame pe Facebook la produse scumpe vândute foarte ieftin
Sunt reclame promovate de tot felul de pagini dubioase, la haine de firmă vândute doar cu 59,99 lei, pentru că se golesc stocurile sau se închide nu știu ce magazin. Idem și aici, ți se cer datele cardului, să faci plata pe un site ce pare al brandului, și după aceea te trezești cu cardul gol. Am raportat toate reclamele la astfel de țepe, dar tot apar, Meta nu face nimic pentru a le opri.

Ce alte țepe online sau offline mai știți?