Merg pe strada. Vad o tipa plinuta pe la 45 ani mestecand linistita dintr-o punga de Fornetti. Termina de mancat, mototoleste punga si o arunca cu un gest foarte natural pe jos. Ei i se rupe de curatenie stradala, mediu, poluare, stratul de ozon, topirea calotei glaciare si alte probleme de genul asta, sunt sigur. La urmatorul stalp era agatat un cos de gunoi, dar cui ii pasa, in fond, trotuarul nu e casa ei, vor veni altii sa stranga de pe jos.
5 metri mai incolo, un tip se pregateste sa intre intr-un hotel, dar isi da seama ca are tigara aprinsa in mana. Trage cu nesat un ultim fum prelungit, apoi ii face vant mucului de tigara, care ajunge linistit in strada, pe asfaltul fierbinte. La intrarea in hotel era amenajat un loc pentru fumat cu scrumiera, dar cine sa il observe? Va veni altcineva sa mature in urma lui.
Putin mai incolo, pe strada, un Passat sta cu motorul pornit de un sfert de ora, iar la volan este un tip nervos, care fumeaza tigara dupa tigara, iar mucurile ajung inevitabil, tot pe caldaram. Sigur asteapta pe cineva care a intarziat deja destul de mult. Probabil era mai ieftin sa opreasca motorul, dar in fond, motorina este ieftina, iar de poluare nu trebuie sa ne facem griji inca. Se vor ocupa de asta nepotii nostri nu?
Sunt situatii pe care le vedem in viata reala in fiecare zi, dar ne-am obisnuit asa de mult cu ele, incat preferam sa le trecem cu vederea. Probabil multi dintre noi procedam asa, deci ni se pare firesc. Intrebarea este: ne-am gandit vreodata ca am putea proceda altfel?
In loc sa aruncam gunoaiele pe jos, sa cautam un cos de gunoi, in loc sa stingem tigarile pe asfalt sa ne uitam dupa o scrumiera, in loc sa stam cu motorul pornit jumatate de ora sa il pornim exact cand avem nevoie, in loc sa….si mai putem adauga multe exemple, ideea e aceeasi.
Dar heiii, ne place sa ne plangem ca nu ne place orasul sau tara in care traim, in timp ce noi continuam sa le tratam ca si cum ar fi cosul personal de gunoi! Oare si la noi in casa procedam la fel?
Articol inscris la concursul Educ şi informez în mediul meu înconjurator in speranta ca voi castiga bicicleta aia low-ride de pe locul 1.
Puteti vota articolul AICI





Situatiile astea din viata cotidiana sunt cele mai dureroase.
Putem proceda altfel. Intrebarea e… oare nu o sa realizam prea tarziu?