In zilele urmatoare, va garantez ca vor incepe apropourile, subtilitatile, intrebarile discrete si indiscrete, din partea consoartelor/sotiilor/prietenelor/amantelor/mai puneti voi ce vreti. Toate cu un singur scop:

Ce le pregatim noi de Valentine’s Day?

Degeaba te vei da lovit, vei spune ca tu nu crezi in prostiile astea, sau ca esti un patriot, si respecti Dragobetele, daca nu misti ceva, ai pus-o! Un buchet de flori, o cutie cu Rafaello, o cina romantica la lumina lumanarilor pe un vaporas care se plimba pe Sena… Avem multe optiuni, unele ce tin de domeniul SF-ului, altele de amabilitatea si vointa noastra de a impresiona.(sau nu)

Desigur, nimeni nu se gandeste ca si noi ar trebui sa primim ceva, nu doar sa oferim. Stiu ce vor spune fetele cand ajung aici cu cititul, dar aia nu se pune, decat daca esti nu ati mai facut-o pana acum. Ma refer la o plimbare prin parc, desigur.

Deci, intrebarea ramane valabila, pentru toti barbati mistuiti de chinurile dilemei.
Voi ce le veti oferi partenerelor pe 14 Februarie? Chiar sunt curios!

P.S: recunosc, sunt in pana de idei si vreau consultanta pe gratis. 😀

Aseara, cand am plecat de pe plantatia de negrisori unde prestez pentru binele societatii, mi-am sunat sotia, sa vedem daca mergem sa mancam si noi ceva in oras. Cum sotia e innebunita dupa KFC, normal ca am ajuns sa stabilim Moldova Mall ca tinta a destinatiei noastre (era cel mai aproape KFC).

Asa ca, de pe Independentei, am luat-o incet la vale, pe bulevardul Stefan el Mare, cascand ochi dupa o pereche de pantofi sport, ca sa simt si eu ca mai fac o schimbare. Aveam de pierdut vreo ora, pana la intalnirea cu consoarta. Pe Stefan multe fite, preturi mari, si produse de calitate proasta.

Am ajuns prin Moldova Mall, cu scopul de a mai pierde inca jumatatea de ora. Aceeasi chestie, preturi cu dureri de cap, calitate made in China, pantofi sport putini si modele urate. Am abandonat cautarea de pantofi, si m-am dus, ca orice maniac dupa gadgeturi, prin Media Galaxy, sa salivez la camerele foto. In timp ce admiram un Fuji 9600 la bancul de probe, vine un bagator de seama (reprezentant vanzari parca le zice), si ma intreaba daca ma poate ajuta cu ceva.

Prima tentatie era sa ii spun ca ma poate ajuta cu un pachet de servetele, daca tot m-a intampinat cu o intrebare deschisa. (atentie pentru cei care lucreaza in vanzari, nu abordati potentiali clienti cu intrebari idioate). Am rezistat tentatiei, si l-am intrebat daca au si obiective pentru 9600. A zis ca merge sa se intereseze, pentru ca nu stie, si dus a fost, nu s-a mai intors. (Fuji-ul asta nu are nevoie de obiective). Asta apropo de profesionalismul din Media Galaxy!

Am ajuns si la Food Court, am dat comanda, a venit si sotia, am mancat, si ma miram de ce aglomeratie e pe acolo. Explicatia e simpla: se poate fuma, si in plus, nu te grabeste nimeni sa eliberezi masa. Asa ca toti copii cu 5 lei in buzunar vin acolo, pierd 5 ore la un suc si juma de pachet de tigari, si se intorc acasa multumiti ca au fost in oras.

Dar tot nu v-am spus de ce mergem la Mall! Raspunsul e simplu, pentru socializare. La ce adaosuri comerciala au pe acolo, ma mir ca mai fac fata diversele reprezentante. Pe de alta parte, cred ca se gasesc inca destui fitosi si fitoase care isi cumpara hainele din Mall, doar pentru eticheta. Si cand te gandesti ca peste drum gasesti aceleasi lucruri la jumate de pret. 🙄

E ironic ca, atunci cand cobori scarile, sa iti gasesti facturile cazute pe jos, langa cutia postala, deoarece cutia e plina cu diversele materiale promotionale. Kaufland, PLus, etc… I hate you!

Ati vazut vreodata un Lexus inconjurat de noroaie? Eu da, pozele vin mai pe seara. Desigur, in Iasi.
Apropo, Lexus sunt superbe! 🙂

Incep sa devin dependent de cafea, mai ales 3 in 1. Nu e prea bine, mai ales ca am renuntat la Pepsi si Coca-Cola. Din una in alta…

Pentru fete si baieti, ce alegeti: roz sau albastru?

Ca sa fiti la curent cu ce scriu, nu uitati sa va abonati la RSS Feed! 😉

Acum 1 ora, eram in Alexandru, Zimbru, si asteptam autobuzul, pentru a merge la niste prieteni. Exact cu 1 minut inainte sa urc in autobuz, am vazut un accident pe trecerea de pietoni.

O dubita a oprit, exact inainte de trecere, probabil pentru a cobori cineva! Din spate a venit o Dacia Logan, care a incetinit, dar soferul s-a plictisit sa astepte, a depasit si a accelerat. Exact in acelasi timp, prin fata dubitei, pe trecerea de pietoni, trecea un tip.
Soferul Loganului a franat, dar tot avea 50 la ora cand l-a lovit pe tipul acela. Din ce am vazut, i-a rupt picioarele, tipul s-a lovit si la cap de capota si a cazut inconstient pe jos.
A coborat soferul, au intervenit si alti, soferul l-a urcat in masina lui pentru a-l duce la spital.

M-am urcat in autobuz, dar si acum, cand am ajuns la prieteni, nu pot sa nu ma gandesc:
Cat valoreaza o viata de om? Cum se poate ca, in fractiuni de secunda, cursul vietii sa ti se schimbe! 🙄

Mda, nu am o dispozitie prea fericita! Viata asta e alcatuita prea des din clipe de nefericire, decat din momente fericite! Se mai intampla si nenorociri, dar totusi, nu poti sa te gandesti…
Daca in locul lui eram eu?

Update: Acum vreo 8 ani, s-a intamplat ceva asemanator. Stiu un tip care a accidentat mortal pe trecerea de pietoni o batrana, el fiind in stare de ebrietate. A cazut de acord cu familia victimei, a platit vreo 25 de milioane la vremea aceea ca despagubiri familiei, a rezolvat cu acuzatiile si a ramas un an fara permisul de conducere. Acum nu pot eu sa decid daca e corect sau nu ce s-a intamplat, dar uneori, o viata de om valoreaza foarte putin! Cred ca depinde si cat de important e omul respectiv! 🙄